Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
   
" O organizatie pentru oameni si problemele lor "
Despre noi • Opinii
Opinii despre FRDS


                                                          *   *   *

Opinii ale Beneficiarilor

Municipiul Buzau - FRDS, un model de colaborare in interesul comunitatii locale

    "Prima luare de contact cu FRDS a avut loc in conditiile in care, pentru a aplica in cadrul Programului PHARE 2001 era necesara incheierea unui parteneriat intre autoritatea publica locala si un grup de initiativa constituit in plan local. Atunci am luat la cunostinta despre  despre Legea 129/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala.

Ulterior, in cadrul procesului de selectie derulat de FRDS in cadrul Programului de Interventii Prioritare (PIP), comunitatea roma situata pe strada Primaverii din municipiul Buzau a fost inclusa intr-un  proces de facilitare comunitara in vederea depunerii unei cereri de finantare in cadrul PIP.

Cu aceasta ocazie am beneficiat de sprijinul d-lui Manuel Andrei, unul dintre cei mai vechi facilitatori ai FRDS,  pentru a infiinta grupul de initiativa " Primaverii " si pentru a dezvolta cererea de finantare a proiectului depus de Municipiul Buzau intitulat "O viata mai buna pentru romii din strada Primaverii".

De un mare sprijin am beneficiat, din partea doamnei Paula Constantin, cu care am purtat o intensa corespondenta pe e-mail si care ne-a ajutat sa imbunatatim cererea de finantare (activitati, buget etc.) in scopul atingerii obiectivelor propuse. De asemenea, pe perioada de perfectare a documentatiei pentru incheierea contractului de finantare, am beneficiat de experienta doamnei Camelia Tancau, evaluator cu care am efectuat vizite atat in comunitatea din strada Primaverii cat si la sediul Grupului Scolar Cai Ferate Buzau unde se va infiinta centrul multifunctional in beneficiul comunitatii rome.

Apreciez ca noi, cei de la Primaria Municipiului Buzau, datoram o parte din succesul reusitei noastre celor de la FRDS, care ne-au sprijinit cu profesionalism, prin intermediul persoanelor din cadrul acestei institutii care au fost  implicate in Programul de Interventii Prioritare." (Iosif Calin, Consilier Cabinet Primar, municipiul Buzau)


O sansa tuturor

"Ca mama si coordonator de proiect, dac-ar fi sa incep din nou aceasta activitate n-as refuza, ci acum, dupa ce am acumulat o oarecare experienta, as sti ca lucrurile au o rezolvare intotdeauna, oricate greutati as intampina pentru a ajuta copii aflati in nevoi. Ajutorul FRDS este binevenit si ne dorim si alte colaborari." (Gudana Mihaela- coordonator proiect" O sansa tuturor" - Centru socio-educativ, proiect integrat, comunitatea de romi Talpigi, jud.Galati")


Trebuie sa ai rabdare

"Ca sa faci turism trebuie sa oferi omului conditii de cazare, utilitati, drum, apa potabila, canalizare. Altfel vine o data si zice: Frumos la voi dar daca stric masina si dau 1000 de euro sau 2000 nu mai vin." (viceprimar)

"La primele proiecte lumea era un pic retinuta ca nu stia cu ce se ocupa FRDS-ul si-om face si ramanem cu ele in dulap. Dar n-a fost asa. Noi suntem multumiti." (membru grup)

"Trebuie sa ai rabdare, sa intelegi mecanismul si functioneaza." (membru grup)

"Mii de oameni au, datorita acestor proiecte, apa curenta." (membru grup)

"Oamenii au prins curaj si incredere. Au vazut ca se poate..."(coordonator proiect)

Reabilitare drum Valea Arsitei, Borsa, Maramures


De comun acord am hotarat

"Fiecare s-a gandit la ceva.Nu a fost o singura propunere. A mai fost vorba de realizarea unor tronsoane de trotuare in localitate, mai era vorba de amenajari in zona lacului mic un proiect si inca un proiect era cu lucrari de consolidare la o scoala." (coordonatorul proiectului)

"Am facut prima sedinta la Camin. Sa nu avem probleme, sa alegem si sa vie toata lumea. Si de comun acord am hotarat sa ramana proiectul cu podul." (primarul localitatii)

"De fiecare data cand ma intalnesc cu oamenii ma intreaba. Ba, a fost trombon? Faceti sau nu faceti?" (secretarul grupului)

"Au mai fost care au zis...dar ce v-ati gasit sa faceti voi proiectul asta?" (coordonatorul proiectului)

Reabilitare acces in cartierul Izvor, Dognecea, Caras-Severin


Oamenii au vazut ca nu a fost minciuna

"Acoperisul am zis ca ne afecteaza pe toti. Anul asta ajunge la 3, anul viitor la 2 si dupa aia la 1, apa. Si ce facem? Se strica fatada, se strica tot." (trezorier al grupului de initiativa)

 "Ne-am adunat toti si am zis despre asta e vorba si haide. Fiecare a contribuit cu ceva, intr-o masura mai mare sau mai mica. Avem un secretar al grupului de initiativa si efectiv el a fost cel care a scris proiectul cu manuta lui. [...]La noi a mers bine. Am nimerit un grup in care fiecare a stiut ce are de facut. Presedintele a scris hartiile. Avem pe secretaru' care are un serviciu mai permisiv si mai pleaca pe teren si atunci am zis...mai duci din invitatii la cei care sa vina sa faca proiectul. Eu tin registrele de evidenta, cu ce trebuie:  inregistrarea contractelor, a actelor." (trezorier al grupului de initiativa)

"Pentru localitate va insemna foarte mult. Chiar discutam cu unul din gardienii nostrii si spunea ca acum are curaj sa-si invite prietenii sau cunostinte in Motru ca e altfel orasul. S-au facut acoperisurile si arata altfel..." (coordonatorul actual al proiectului)

"Este bine sa se continue cu astfel de initiative pentru ca oamenii sunt dornici si au vazut ca se poate ca n-a fost minciuna...pentru ca la inceput au fost reticenti si au zis: Atata timp n-a facut nimeni nimic si acum dintr-o data acopera blocurile. In momentul in care au vazut ca s-a acoperit unul, doua, oamenii au zis: Da, uite ca se poate!"(trezorier al grupului)

Modificare acoperis la BL. N3 si N4, Motru, Gorj


Ne-am impartit toate atributiile

"Toate blocurile sunt negre, darapanate si asta ne scade imaginea in jos."(consilier programe)

 "Am bagat atunci proiect [la runda anterioara de finantare] si am fost respinsi. N-a trecut nici de faza de birou si acum am zis ca hai sa luptam in continuare si sa-l facem ca trebuie sa iasa." (beneficiar direct al proiectului)

 "E un lucru foarte bun. Se vede ca se mai face si la noi ceva. Vedem ca se mai innoieste ceva, ca se face, se prospera. [...] Ai ce sa mai spui...Uite si la noi s-au facut scoli, acoperisuri..." (beneficiar direct al proiectului)

 "Ne-am impartit atributiile. Fiecare ce putem sa facem...Fiecare ce putem sa facem: unu care a putut sa se deplaseze, cei batrani au spus: noi te sprijinim moral, cu partea financiara. Ne-au sprijinit cum au putut: uite trebuie sa mergeti la circa financiara, se afla acolo, la unele nici nu stiam unde e sediul[…] Am zis sa facem fiecare dupa posibilitati. Ba pe tine te duce capu sa umbli cu calculatorul, tu cauti acolo, tu faci aia...tu scrii frumos atunci tu te ocupi de parte scrisa. Tu ai cunostinte acolo...ai mai umblat...te duci acolo. Noi in blocurile 16 si 18 ne-am impartit toate atributiile."(coordonator proiect)

"Toti au dat. Chiar si cei care au pensie de 1 milion si ceva. N-au spus nu. Se bucura ca se poate face ceva."(beneficiar direct al proiectului)

Construire acoperis Bl 16 si 18, Petrila, Hunedoara


Nu poti sa mai stai si sa astepti ajutorul nu stiu cui

"Am pornit de la necesitati. Am vazut ce este eligibil la AGV si m-am gandit ce m-ar prinde. Eu lucram ca inginer minier iar cand portile s-au anuntat a se inchide si ca raman fara loc de munca...m-am apucat cu 3 ani in urma sa fac o a doua facultate...de cadastru. M-am gandit sa fac ceva ce nu s-a mai facut, ca sa aiba succes. Am zis...eu merg pe prestari servicii." (coordonator proiect)

 "Exista foarte multe terenuri neintabulate iar situatia este in neregula. Mai sunt situatii de litigii si oamenii din oras apelau la firme din Alba...Apoi pentru o constructie ca sa obtii certificatul de urbanism ai nevoie de avizul planurilor de la  un oficiu de cadastru." (coordonator proiect)

 "E greu totusi ca nu ai curaj. Sunt bani publici totusi...la toata lumea ii este frica. Eu am spus, iar cei de la FRDS ne-au ajutat mult...Le-am zis sa ne spuna sa facem in asa fel sa nu avem probleme. Tot timpul...cand facem cea mai mica greseala sa ne spuneti...Uite aici trebuie sa corectati...sa nu avem probleme cu transele urmatoare si...Colaborarea a fost buna cu supervizorii si conducerea FRDS." (membru grup, inginer topograf)

"Am facut proiectul asta sa-mi intregesc veniturile. In primul rand asta am gandit...sa ne asiguram existenta si veniturile zilei de maine. Si am capatat incredere...Chiar am discutat cu Nicu sa mai facem si altele pe SAPARD...ca pe FRDS acum s-a terminat." (membru grup, inginer topograf)

 "La inceput nu o sa fie multe locuri de munca. Pentru cei din grup ...dar nici pentru ei ...or sa fie cativa. Au inteles...sa vedem cum merge treaba, deci nu toti. Daca merge treaba vom fi toti cei din proiect." (membru grup, inginer topograf)

 "Este un serviciu nou, modern. O sa aiba impact si asupra altor grupuri."(consilier superior urbanism / programe - Primaria Abrud)

"Toti se intreaba: Cum ati facut? Sa facem si noi... Asa prind curaj multi. Au fost vreo 4 proiecte pe FRDS care au mers foarte bine si s-au implementat deja. Sunt doua proiecte in Abrud si inca unu pe langa Baia de Aries pentru ca au vazut ca merge treaba."(membru grup, inginer topograf)

 "Vazand ca noi am reusit ceva si altii vor vrea sa faca. Si acum, sesiunea aceasta s-au depus proiecte. Lumea o sa inteleaga ca trebuie sa mergem pe initiative private si ca nu poti sa mai stai si sa astepti ajutorul nu stiu cui...cum era inainte cu firme de stat si aveai locul de munca asigurat." (coordonator proiect)

Atelier servicii topografice, Abrud, Alba

Suport pentru micii intreprinzatori de la sate
 
"Eram padurar inainte, am pornit in afacerea asta [n.n. prelucrare a laptelui] fara sa stiu prea multe, am stat padurar inca trei ani dupa ce am deschis, nu aveam muncitori, a fost exagerat de greu. Am invatat cum se conduce o afacere incet, incet, ce inseamna sa vinzi ceva…"


"Pentru sat oferta a fost binevenita. Uleiul de la magazine este scump si aici se cultiva floarea soarelui. Presa de ulei ofera un ulei de calitate, mai erau vreo doua prese aici in sat, dar nu erau bune, iesea un ulei negru....Sunt proiecte in lucru, tinerii au idei diferite, unii in legumicultura, in mecanizare, cresterea animalelor, atat pentru lapte cat si pentru carne"


"La nivelul orasului nu avem un centru de colectare de hartie...imi era mila sa amestec revistele pe care le am cu resturi menajere si le am in saci pe balcon in speranta ca se va face. Cred ca cel mai important lucru va fi daca vom reusi sa educam oamenii. Mai este si faptul ca se vor face locuri de munca, profitul care se obtine"

(Beneficiari proiecte SDF)

"FRDS-ul a fost ceva, noi eram in intuneric si ei ne-au deschis. Am avut intalniri cu reprezentantii FRDS, intalniri foarte educative. Ne-au demonstrat ca poti sa faci ceva si ne-au aratat calea."
(lider proiect, Pripoare, Valcea)

"Va multumim pentru ca ati dat o sansa grupului nostru productiv sa duca la bun sfarsit proiectul unei activitati generatoare de venituri pentru comunitatea noastra. Din activitatile intreprinse in cadrul proiectului <> am avut de invatat o multime de lucruri noi, care ne vor fi de folos in viitor si aceasta cu atat mai mult cu cat nu eram familiarizati cu afacerile."
(Petru Budeanu, Hermeziu-Trifesti, judetul Iasi)

Visele pot deveni realitate si pentru comunitatile sarace

" Ne-ati ajutat sa construim cum nici nu am visat si nici nu mai exista altul in localitatile din jur. Dupa mai bine de cinci ani, timp in care tinerii satului strabateau multi kilometri pe jos pana in satele vecine pentru a participa la traditionalele hore populare organizate de sarbatori, in aceasta iarna am avut prilejul sa sarbatorim din nou la noi in sat. Daca la inceput doar cateva personae aveau incredere in acest proiect, pe parcursul desfasurarii etapelor de lucru, intreaga suflare a satului a fost cuprinsa de entuziasm si, pe masura ce centrul se inalta, fiecare om din sat incerca sa fie de folos."
(Comunitatea rurala saraca Busesti, judetul Mehedinti)

"Localitatea Fagetu, comuna Plopis, din judetul Salaj, nu a fost pusa pe harta pana in 1990, chiar daca se intinde pe o suprafata de 40 km², din cauza faptului ca aici au trait oameni fara curent electric, fara drum accesibil, fara telefon, fara dispensar. (…) Acum accesul catre comuna Plopis, catre spital (si Salvare) este bun datorita drumului reabilitat prin FRDS si a contributiei oamenilor de aici si a autoritatilor locale. Transportul bolnavilor, care in trecut se facea cu caruta, din Fagetu in Plopis si dura aproape doua ore, azi se poate face cu masina. Prin finantarea reabilitarii acestui drum, le-ati dat acestor oameni sansa unei vieti mai umane.
Va multumim din inima atat dumneavoastra, cat si celor care au dat bani din strainatate."
(preot Rolnyk Martin, presedinte CCP)

 

                                                          *   *   *

Opinii ale Colaboratorilor


Manuel Andrei, facilitator (1999-prezent)

Brandul FRDS

"Un anunt in presa centrala spunea ca FRDS acorda finantari comunitatilor sarace. Eram student, eram nascut intr-o comunitate care intrunea conditiile de eligibilite solicitate. Am privit anuntul cu suspiciune, mesajul era incurajator, dar cine sa creada in bani "gratis". Dorinta de a face ceva pentru satul in care m-am nascut m-a determinat sa merg la adresa din anunt.  O domnisoara amabila mi-a oferit informatiile necesare pentru a completa Cererea de finantare. Am mers acasa, m-am deplasat din casa in casa, am explicat care sunt cerintele, si am descoperit ca exista oameni care cred in "vise" , ca si mine dealtel , oameni care doresc  sa schimbe lumea. Impreuna cu ei am purces la realizarea primului proiect cu finantare obtinuta prin forte proprii, un proiect care reflecta cea mai importanta nevoie a comunitatii.  Un alt anunt in presa centrala  semnala ca FRDS cauta colaboratori - facilitatori comunitari. M-am prezentat la interviu si am fost selectionat. Nu am realizat atunci ca dorinta mea de a schimba in bine viata comunitatilor sarace poate deveni profesie. Au trecut aproape 10 ani de la prima mea intalnire cu FRDS, pe atunci nu era moda "brandurilor ", dar am descoperit pe parcurs ca in foarte multe sate din Romania "brandul FRDS" era mult mai cunoscut si mai apreciat decat marcile comerciale sau partidele politice. Pentru mine, ca si pentru alti colegi, colaborarea cu FRDS ne-a creionat o traiectorie profesionala pe care o percepusem in urma cu multi ani ca pe un deziderat."
 
Ioan Andronache evaluator-supervizor (2005-prezent)

Oportunitatea de a cunoaste oameni

"FRDS mi-a oferit oportunitatea sa cunosc oameni si locuri neumblate. Imi amintesc cu nostalgie prima evaluare de teren, undeva, intr-o zona arhaica din Apuseni, acum cativa ani, intr-una din zilele friguroase ale lunii ianuarie... Ningea foarte tare, iar peisajul era idilic; ingrijorarea mea ca nu cumva sa raman inzapezit "departe de lume" mi-a fost spulberata de localnici care m-au asigurat ca pot porni la drum calare pe cal daca ulitele ar deveni impracticabile ... In toti acesti ani frumosi, am fost binecuvantat sa am aproape echipa Fondului, oameni pe care i-am indragit repede, prin felul lor de a fi si de a ajuta dezinteresat. La Multi Ani FRDS, cu ocazia aniversarii celor 10 ani de activitate !"


                                                          *   *   *

Opinii ale Personalitatilor Publice

Sorin Ionita, Membru in Consiliul Director al FRDS, Director Cercetare la Societatea Academica din Romania

FRDS umple o nisa sociala neacoperita

    "FRDS este una din cele mai bune si experimentate organizatii romanesti - poate chiar cea mai buna - in derularea de proiecte mici, in zone izolate si comunitati dificile, avand o structura de decizie supla si o retea de facilitatori in teren care pot impinge lucrurile inainte la firul ierbii. Aparut acum peste zece ani, reproducand un model international cunoscut, Fondul este unul din exemplele de preluare cu succes de bune practici. Marele blocaj la nivelul comunitatilor sarace si cu probleme vine din aceea ca asistenta, atunci cand exista, se bazeaza pe o administratie situata intr-un birou, care in esenta asteapta ca de la nivel local sa apara proiecte viabile propuse spre finantare.
    Evident, asa ceva se intampla rar si nesistematic - daca ar fi fost in stare de asemenea performanta, comunitatile n-ar fi avut probabil nevoie de ajutor. FRDS este asadar o raritate in peisaj, pentru ca nu ofera doar posibilitatea de a obtine fonduri, ci deplaseaza in teren capacitate tehnica si asista direct beneficiarii in generarea si derularea proiectelor. Ca atare, chiar si dupa intrarea Romaniei in UE si debutul Programelor Operationale, FRDS umple o nisa sociala neacoperita (proiecte mici si facilitate in ruralul sarac, zone monoindustriale sau in comunitati Roma) ramanand, ca si inainte de aderare, soldatul tacut din transeele avansate ale bataliei pentru dezvoltare in Romania."

Dumitru Sandu, profesor la  Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti,  fost membru in Consiliul Director al Fondului, 1998- 2002

"De ce este  Fondul Roman de Dezvoltare Sociala o institutie "de la care poti invata",  ca sa evit laudativul "de succes" ? Formulez intrebarea neretoric,  facand abstractie de momentul aniversar. Raspunsul, pe scurt, trimite la trei caracteristici fundamentale: a) adaptare continua, b) focalizare pe saracie comunitara versus saracie individuala si c) accesibilitate la granturi , conditionata prin capital social comunitar si competitivitate in elaborarea aplicatiilor de grant. Prin designul initial dar si prin modificari autoinduse a stiut sa treaca de un model "Banca Mondiala" la unul contextual. Evaluarile continue prin cercetarea sociologica externa si interna sau prin misiunile Bancii dar si prin auto-codificarea propriei experiente de "practica a dezvoltarii comunitare" (reflectata si in volumul pe care Fondul la publicat in 2007 la Polirom) au oferit temeiuri de autocorectie. Toate acestea au fost posibile si pentru ca echipa Fondului s-a bazat pe selectie de valoare si a stiut - in pofida ciclurilor electorale cu ecou ideologic si la nivel de Consiliu Director - sa gestioneze institutia pe logica de dezvoltare comunitara si nu conjunctural-politic."


Carmen Ghita, Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica

    "Infiintarea FRDS a insemnat o abordare novatoare a Romaniei in ceea ce priveste conceputul de atenuare a saraciei, pornind de la modele internationale, adaptate la specificul national. In cei 10 ani de la functionare, FRDS si-a dovedit cu prisosinta capabilitatile manageriale (privite din punct de vedere a  celor 4 componente ale sistemului de management : organizitional, informational, procesual si decizional), selectand subproiecte exclusiv pe criterii obiective, prestabilite in manualele operationale, urmarindu-le permanent si incercand sa asigure ritmic  finantarea acestor subproiecte, in ciuda personalului redus de care dispune si a obstacolelor financiare intampinate de-a lungul timpului. FRDS a reusit sa propuna si sa implementeze proiecte sociale finantate din resurse financiare internationale, contribuind evident la atenuarea saraciei in comunitatile in care a actionat, bucurandu-se de aprecierea comunitatilor, a finantatorilor, a Ministerului Finantelor Publice si a altor institutii romane implicate in protectie sociala.
    Doresc mult succes in continuare FRDS si sper ca institutiile romane sa foloseasca aceasta entitate si in absorbtia fondurilor structurale , rezultatele obtinute de FRDS de la infiintare si pana in prezent proband capabilitatea acestuia, pusa in slujba intereselor statului roman in atingerea unuia dintre obiectivele majore ale mileniumului : atenuarea saraciei."


Richard Florescu director de programe sociale, Banca Mondiala

    "Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si-a gasit locul in randul actorilor institutionali care au un cuvant de spus in dezvoltarea locala si pentru sustinerea incluziunii sociale, aratand ca seriozitatea si implicarea nu sunt doar atribute pe care le cere beneficiarilor si colaboratorilor, ci sunt reguli de conduita pe care le practica zi de zi.
    Este impresionant cum o echipa mica, dar cu o inima mare, poate impinge spre actiune sociala atatea comunitati "amortite" pana mai de curand. Programul de Interventii Prioritare destinat comunitatilor de romi, pe care FRDS il gestioneaza, este cea mai buna dovada ca, munca pe care o desfasuram sprijinind dezvoltarea in Romania are rezultate concrete. Ma astept ca organizatiei sa-i fie recunoscute si rasplatite eforturile, prin implicarea in gestionarea unor noi fonduri din imprumuturi sau de la Uniunea Europeana, intr-o perioada in care intreaga dezvoltare se bazeaza pe programe si proiecte si in care lipsa de capacitate de implementare a institutiilor romanesti este frecvent evocata.
    Felicitari echipei si managementului ei !"


Johannes Lynn, vicepresedinte al Bancii Mondiale

"La Valea Hotarului am cunoscut romi care pot si doresc sa contribuie la dezvoltarea sociala a comunitatii lor. Realizarea sistemului de alimentare cu apa le-a imbunatatit starea de sanatate, conditiile de igiena, relatiile cu vecinii, le-a usurat viata, si i-a facut sa fie mandri de ceea ce au realizat. Cum spunea un lider rom, acuma ies cu capul sus din comunitate." 


Andrew Vorking, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Sud (vizita in comuna Homorod, judetul Brasov)

"Este minunat sa vezi cum din bani putini, dar cu efort din partea comunitatii, ies lucururi atat de bune. Ce am vazut (la Homorod) nu este doar un exemplu de dezvoltare economica, ci si unul de dezvoltare sociala, avand in vedere ca oamenii de aici, indiferent de nationalitata pe care o au, romana, maghiara sau germana, lucreaza impreuna pentru binele comunitatii. Nu este doar o colaborare unica intre biserica si comunitate, ci o colaborare intre doua biserici, doua sate si trei comunitati etnice. Sa nu uitam ca ne aflam in Europa de Sud-Est, o regiune cu o lunga istorie in privinta conflictelor intre religii si comunitati diferite. Astazi am vazut aici o zona in care nu exista nici un fel de conflict la nivelul comunitatii. Ar trebui sa punem acest exemplu intr-o cutie si sa-l ducem in Macedonia, Kosovo sau chiar Israel sau Palestina."
 

                                                          *   *   *

Despre Colaboratori

MARIANA HARABAGIU,  supervizor mica infrastructura
 
"Mi-a placut aceasta munca pentru ca aveam satisfactia ca ramanea ceva in urma mea"

     Mariana Harabagiu s-a apropiat de munca de supervizare mai intai ca "ucenic" voluntar pe langa sotul ei, supervizor FRDS inca din anul 2000 la departamentul de Mica Infrastructura. Amandoi sunt ingineri, Mariana avand specializare in hidrotehnica iar sotul ei in constructii civile. Insa dincolo de aspectele tehnice ale acestei activitati, impulsul de a se alatura oficial echipei de supervizori FRDS a venit de la oameni. Ii placea sa mearga cu sotul in comunitati in vizite de supervizare, ii placea sa cunoasca satenii, sa contribuie si ea cat de putin la rezolvarea problemelor lor: "Oamenii erau atat de bucurosi cand ajungeam la ei, parca se intampla o minune... si plecam cu satisfactia ca ramanea ceva in urma mea…". Se apropie repede de oameni, stie cum sa le "ia pulsul" si cum sa ii invete ce au de facut astfel incat sa se poticneasca cat mai putin: "Intr-un fel e ca la scoala… daca inteleg bine prima lectie nu mai sunt probleme". Incearca mereu sa nu le dea oamenilor impresia ca ar fi in control si sa le arate in schimb ca este acolo pentru a-i ajuta  la treaba. Oamenii capata astfel incredere in ea si mai ales in ei insisi si nu se sfiesc sa intrebe atunci cand au nedumeriri. In cei 5 ani de cand lucreaza ca supervizor FRDS a "vegheat" in mod direct peste 40 de proiecte si a observat, peste umarul sotului, cam tot atatea. "Nu am avut niciodata probleme majore cu nici o comunitate, nici certuri, nici contestatii la licitatii", povesteste Mariana, "de aceea de fiecare data cand termin de supervizat un proiect de-abia astept sa incep cu urmatorul".
     Ca orice profesor bun, Mariana cunoaste valoarea povestilor. Ii place mult sa asculte poantele si povestioarele satenilor si sa le impartaseasca si ea, la randul ei, din experienta ei. De multe ori prefera sa se cazeze chiar acolo, in comunitate, pentru a avea timp sa stea pe indelete de vorba cu oamenii. "Imi pare rau ca nu le-am notat vorbele de duh intr-un caiet in toti acesti ani … spun adevaruri mari in cuvinte simple." Legatura care se creeaza cu acesti oameni este astfel una speciala, si nu numai pe durata proiectului. De fiecare data cand trece prin zona unde a supervizat un proiect, se opreste sa vada cum mai arata drumul, podul, santurile, dar mai ales se opreste sa ii revada pe fostii "elevi" iar ei, la randul lor, nu scapa nici o sarbatoare fara sa ii faca urarile cuvenite. "Pana la urma totul se transforma intr-o prietenie frumoasa…" conchide ea.
    Sunt multe "povesti adevarate" in tolba Marianei, povesti despre satisfactia lucrului bine facut, despre punti create intre oameni, despre sperante renascute.





ADOLF PAPP, Supervizor Servicii Sociale Comunitare

"M-am decis sa aleg o profesie prin care sa fac ceva pentru cei care au nevoie de ajutor"
    Are 17 ani de experienta in domeniul social si 10 ani de experienta ca supervizor FRDS.
Este membru in Biroul Executiv al Colegiului Asistentilor Sociali din Romania, presedintele Asociatiei Pro Nobis si coordonator co-regional pentru proiectele finantate de Fundatiile Olandeze pentru regiunile Vest si Est din Romania. Chemarea pentru aceasta profesie a simtit-o in timpul evenimentelor din decembrie 1989 la care a participat direct si care l-au marcat pentru totdeauna: "Intr-o noapte in care se trage pe langa tine si in care vezi cu groaza cum cad pe rand oamenii din jurul tau iti pui, inevitabil, niste intrebari pe care in mod normal ti le-ai pune doar dupa 60 de ani... M-am decis sa aleg o profesie prin care sa fac ceva concret pentru cei care au nevoie de ajutor."
    A inceput sa lucreze ca asistent social inca din timpul studiilor, apoi a coordonat, treptat, proiecte tot mai mple inclusiv proiecte cu finantare PHARE, invatand cum sa "ajute un numar mare de categorii de persoane dezavantajate: copii si tineri cu dizabilitati, persoane varstnice, persoane apartinand etniei roma etc. In ultimii 10 ani, s-a implicat in aceasta munca din doua ipostaze: pe de-o parte aceea de ONG-ist, de prestator de servicii sociale, iar pe de alta parte aceea de supervizor al implementarii proiectelor sociale de catre diverse ONG-uri si asociatii. La FRDS a supervizat peste 60 de astfel de proiecte din 1999 incoace, iar in calitate de coordonator in cadrul Fundatiilor Olandeze din 2001 a monitorizat peste 50 de proiecte.
Felul in care vorbeste despre activitatea de supervizare aminteste de acei profesori de liceu care inteleg sa-si faca meseria nu doar in calitate de instructori, ci si in calitate de oameni, de parinti, mergand dincolo de aspectele pur tehnice ale proiectului: "mai intai trebuie sa inveti omul ce si cum trebuie sa faca si abia apoi sa-l tragi la raspundere... si,la urma urmei, orice greseala care nu s-a facut dinadins, intentionat si cu rea vointa se poate indrepta..." Pentru acest tip de munca ce necesita prezenta pe teren timp de doua saptamani pe luna este nevoie, spune Adolf, de personae care sa simta intr-adevar esenta activitatii sociale, care sa aiba empatia necesara si care sa poata simti satisfactia meseriei chiar daca schimbarea pe care o produc trece, de multe ori, neobservata de societate.
    Referitor la cadrul general al domeniului social si al organizatiilor non-guvernamentale, Adolf considera ca una dintre directiile prioritare ale acestui domeniu ar trebui sa o constituie prevenirea problemelor sociale: "in scoli ne invata sa fim manageri buni, sa folosim computere, dar cum sa fim parinti buni nu ne invata nimeni..." Cum au evoluat lucrurile din anii 90 incoace? Adolf este de parere ca "lucrurile merg spre bine in voluntariat", ca incet, incet, se schimba reactia comunitatii fata de mediul ONG si ca si autoritatile locale incep sa se mobilizeze pentru a crea parteneriate cu aceste organizatii si asociatii. Se poate vorbi, bineinteles, ore in sir cu Adolf despre diverse aspecte ale acestui sector, el este mereu pregatit cu "radiografii" si analize pe care le asaza pe fundamentul solid al unei experiente impresionante pana la aceasta varsta. Este povestea unui om care a cultivat cu entuziasm sI devotament o pasiune ce a devenit profesie... de credinta.

LAURENTIU STOICA, supervizor Activitati Generatoare de Venit.

"Discutati cu beneficiarii proiectelor: ei ma pot descrie cel mai bine"

   
    Un consultant in adevaratul sens al cuvantului - aceasta este, in suma, impresia pe care ti-o lasa Laurentiu Stoica. O persoana cu o remarcabila experienta si expertiza si care la fiecare proiect nou are rabdare sa analizeze in amanunt resursele si conditiile specifice astfel incat sa gaseasca solutiile optime din punct de vedere tehnic si managerial.
    Dupa o experienta de 14 ani in proiectare pentru industria alimentara, in gasirea de solutii pentru optimizarea fluxurilor tehnologice, dl Stoica considera ca activitatea de supervizor la proiectele de Activitati Generatoare de Venit este o continuare fericita a activitatii sale profesionale. Este o activitate ce presupune calcule precise ale parametrilor tehnologici corespunzatori fiecarui tip de proiect, organizarea resurselor umane si monitorizarea punerii in practica a  procedurilor FRDS o impletire a cunostintelor tehnice cu iubirea de oameni", doua "ingrediente" esentiale si la fel de adevaratul sens al cuvantului, importante, din punctul sau de vedere, in activitatea de supervizare.
    A inceput colaborarea cu FRDS in anul 2000, si inca de pe atunci a avut ca principiu de lucru disciplina, rigoarea. Odata ce un proiect este conceput, pregatit, aprobat, el rand trebuie luat in serios, nu este loc de ezitari sau de scuze pentru intarzieri. "Nu exista ", spune dl Stoica, "daca se poticnesc, stau langa ei pana termina treaba". S-a intalnit cu multe situatii delicate in toti acesti ani, a avut parte de multe peripetii, dar a stiut mereu sa gaseasca solutii, sa ii motiveze si sa ii responsabilizeze pe oameni.
    Mai mult, Dl. Stoica nu se limiteaza la a-i consilia doar pe cei din grupul de initiativa al proiectului. In comunitatile pe care le viziteaza sta de vorba cu toti cei care au idei de proiecte sau care doresc sa puna pe picioare microintreprinderi si incearca sa gaseasca, impreuna cu ei, cele mai eficiente modalitati de actiune si variante tehnice. "Sunt putine comunitatile in care intalnesc reticenta... majoritatea asculta, se implica, vin cu  idei noi". Multi il cauta si dupa ce se incheie perioada de implementare a proiectelor.  
     "Am avut un beneficiar la un proiect de tamplarie in Bistrita care ma suna mereu si nu de putine ori, cand eram in zona, a venit dupa mine la proiectele pe care le supervizam in acel moment."
    Este un profesor sever, insa severitatea vine, de fapt,  dintr-o mare dragoste de oameni si din dorinta de a lasa in urma ceva durabil pentru acestia, de a-i simti victoriosi in ceea ce au intreprins: "ma lupt sa razbim", spune dl Stoica. De partea cealalta, de pe banca FRDS, cei care lucreaza cu el de mai bine de 8 ani ii apreciaza tenacitatea si profesionalismul: "Laurentiu este un PARTENER in in adevaratul sens al cuvantului atat pentru beneficiarii granturilor, cat si pentru noi, cei din compartimentul Activitati Generatoare de Venit. In ciuda complexitatii mari si a riscurilor deosebite implicate de proiectele Activitati Generatoare de Venit, ele au devenit mai bune si mai sustenabile in primul datorita unor oameni ca Laurentiu. Pe langa faptul ca este un foarte bun expert tehnic, se vede de la o posta ca ii place ceea ce face ... si are o tenacitate aparte ... nu se da batut pana nu gaseste solutia si mai ales pana nu rezolva problema ... Am invatat multe de la el..." (Doina Danciu, Coordonator Departament Activitati Generatoare de Venit)