Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
   
" O organizatie pentru oameni si problemele lor "
Exemple bune practici • Proiecte generatoare de venituri
Activitati generatoare de venituri

Pastravul  Nistru

Pensiunea CARMEN

Pescaria CASCADA

Ciupercaria "Valea Florilor"

Albine pentru viata

Atelier pentru conservarea si prepararea fructelor de padure

Sera produse ecologice

Cultivarea ciupercilor si cresterea melcilor

  *  *  *  

Pastravul  Nistru

Locatie: sat Nistru, orasul Tautii Magherausi, judetul Maramures

Agent de executare :  S.C. Pastravul NistruS.R.L.

Grant FRDS: 40.000 dolari SUA

Contributie locala: 20.742 dolari SUA

Cost total proiect: 60.742 dolari SUA

Satul Nistru, face parte din orasul Tautii Magherausi care este asezat in Depresiunea Baia Mare, la N-V de municipiul resedinta de judet.  Diferitele forme de relief ale zonei - lunci, dealuri, vai, munti - asigura un climat bland pentru locuitorii satului.

Nu insa blind a fost socul resimtit in ceea ce priveste calitatea vietii nistrenilor, drastic afectata in urma inchiderii minei Nistru. Comunitatea, in mare majoritate dependenta de exploatarea miniera, a suferit o crestere a numarului somerilor, in aceste conditii, orice initiative economice care sa sustina relansarea zonei, fiind bine primite de comunitate.

Astfel, un grup de 11 localnici dintre care 10 fosti mineri, au valorificat oportunitatea oferita prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala in cadrul Schemei de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere, de a primi o finantare pentru inceprea unei activitati aducatoare de venit si au initiat un proiect al carui obiectiv este infiintarea unei pensiuni turistice si a unei pastravarii.

In urma finantarii, in cadrul proiectului, a fost reabilitata cladirea in care se afla acum o pensiune turistica unde oaspetii sunt gazduiti in 5 camere cu baie proprie, cu ridicat grad de confort si au fost amenajate bazinele pentru activitatea piscicola, activitatile de turism fiind demarate in anul 2010.

Dificultatile carora a fost nevoie sa le faca fata membrii grupului, au fost datorate slabei dezvoltari a sectorului turistic in zona, infrastructura rutiera nemodernizata si accesul catre sat fiind posibil doar prin drumul din centrul orasului Tautii Magherausi.

Cu toate aceste dificultati, serviciile oferite in cadrul pensiunii si a pastravariei, au inceput sa fie cunoscute incet dar sigur, clientii o data impresionati de atmosfera si facilitatile oferite in zilele de vacanta, revenind personal si facand reclama "din gura in gura" in discutii cu prieteni, cunostinte si colegi. Iata deci, cum calitatea umana sfinteste inca o data locul.

***

Borsa, una dintre cele mai lungi asezari din tara (52 km), se intinde pe o suprafata de 47.482 ha, numarul locuitorilor fiind de aproximativ 29.000. Orasul se numara printre localitatile aflate in suferinta ca urmare a restructurarii sectorului minier. Inchiderea minelor de la Baia Borsa, a condus la cresterea somajului in zona iar solutiile insuficiente de sustinere a familiilor fostilor minieri, au agravat problemele sociale cu care se confrunta comunitatea.

Patrimoniul natural de interes national care cuprinde rezervatii ale biosferei si parcuri nationale, s-a constituit in factor de relansare a vietii economice in zona, prin revitalizarea sectorului turistic. In zona Borsa au fost delimitate sase perimetre cu statut de rezervatii naturale, relieful zonei foarte accidentat, cu pante repezi si diferente mari de nivel, fiind reprezentat de catre Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Muntii Tibau.

In acest tablou, Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, prin Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere, a finantat in orasul Borsa, mai multe proiecte, dintre care unele sunt axate pe activitati turistice sau productive. 

Pensiunea CARMEN          

Agent de executareS.C. Pensiunea CARMENS.R.L.

Grant FRDS: 40.000 dolari SUA

Contributie locala: 6.000 dolari SUA

Cost total proiect: 46.000 dolari SUA

Cele 10 persoane componente ale grupului productiv care sunt in totalitate mineri disponibilizati, au hotarit sa incerce o noua abordare a vietii, decizand infiintarea unei pensiuni turistice pentru finantarea careia au elaborat un proiect pe care l-au aplicat la FRDS in cadrul Schemei de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere. Au adaugat contributie proprie in bani si munca, iar ideea a prins viata.

Activitatile turistice oferite in pensiune, au fost demarate in anul 2009. Investitiile care au fost facute ulterior inchiderii finantarii FRDS si anume modernizarea suplimentara prin construirea unei terase de vara din lemn in stil traditional maramuresan si achzitionarea unei instalatii ecologice de producere a apei calde, au permis asigurarea serviciilor de cazare la grad de excelenta.

Desi pensiunea gazduieste turisti cu regularitate, gradul de ocupare inca nu este maxim, acest lucru datorandu-se si infrastructurii deficitare, locatia aflandu-se la distanta de principalele drumuri de acces. Desi proiectul este "pe picioarele lui" de putin timp, calitatea umana si profesionala a administratorilor pensiunii, garanteaza o frumoasa dezvoltare si o performanta reala in serviciile turistice din zona.

***

Pescaria CASCADA

 

Agent de executareS.C. Pescaria CASCADA S.R.L.

Grant FRDS: 40.000 dolari SUA

Contributie locala: 11.566 dolari SUA

Cost total proiect: 51.566 dolari SUA

Proiectul care a demarat in anul 2010, a avut ca obiectiv infiintarea unei activitati economice cu profil piscicol, respectiv, o pastravarie.

In implementare, au aparut dificultati carora grupul productiv a trebuit sa le faca fata:

· investitia a depasit substantial planul initial, ceea ce a condus la unele intarzieri in lansarea productiei;

·  probleme la calitatea apei si a schemei de alimentare, datorate debitelor fluctuante ale raului Viseu;

·  nevoia suplimentara de echipamente in sectorul de prelucrare primara si livrare.

Aceste dificultati au fost depasite prin implicarea grupului productiv si cu sprijinul expertilor FRDS. In prezent, bazinele deja populate partial, sunt in asteptarea primei transe de produse finite pentru anul 2012. Instalatiile de maternitate, cele de prelucrare primara si ambalare a produselor se gasesc in stare de funtionare, premizele derularii cu succes a activitatilor specifice, fiind asigurate.

Dupa prima transa de pastravi livrati, vor fi analizati indicatorii care arata viabilitatea investitiei, "semnele" deja citite in dezvoltarea normala a puietului din bazine, permitand deja aparitia satisfactiei in randul asociatilor.

***

 

Ciupercaria "Valea Florilor"

Agent de executareS.C. CIUPTIMS.R.L.

Grant FRDS: 40.000 dolari SUA

Contributie locala: 10.110 dolari SUA

Cost total proiect: 50.110 dolari SUA

O activitate inedita pentru zona orasului Borsa, este reprezentata de obiectivul proiectului derulat de catre un alt grup productiv, format din 10 persoane (fosti mineri), obiectiv care consta in infiintarea unei ciupercarii.

Pe parcursul implementarii proiectului, au fost amenajate spatiile si achizitionate echipamente specifice.

In anul 2009, au demarat activitatile de productie. De atunci, au fost efectuate mai multe cicluri de productie care au dovedit buna calitate a infrastructurii si potentialul obtinerii ciupercilor de calitate.

Datorita faptului ca activitatea economica abordata a reprezentat o noutate pentru membrii grupului productiv aflati la inceput de drum, s-au produs unele erori in prima perioada de functionare. Astfel, a fost achizitionat material genetic (micelii) necorespunzator, ceea ce a generat ratarea primei productii de ciuperci, dupa care s-a obtinut o recolta prea mare in timp scurt, ceea ce a condus la dificultati de valorificare a produselor. Dar membri grupului de initiatori nu s-au descurajat si au trecut la modificarea programului de insamantare cu micelii. Acest lucru a permis revitalizarea productiei si a desfacerii, si intensificarea eforturilor pentru intrarea pe piata in vederea valorificarii productiei de ciuperci, considerand ca experienta deja castigata le va permite gasirea de solutii noi de marketing pentru optimizarea acestei activitati economice.

 

Albine pentru viata

Locatie: Sat Hermeziu, Comuna Trifesti, Judetul Iasi

Agent de executare: Grup Comunitar Hermeziu

Grant FRDS: 19.583 USD

Contributie locala: 7.466 USD

Cost total proiect: 27.049 USD  

O echipa cu drag de albine

 Apicultura este din cele mai vechi timpuri o ocupatie mult indragita si apreciata de români, pentru ca produsele apicole, fie ca e vorba de miere, ceara, polen, propolis sau laptisor de matca sunt veritabile remedii. Produsele naturale ale stupului au efect calmant, antiseptic, ajuta la digestie si la cicatrizarea plagilor cauzate de arsuri, dar pot fi utilizate si in preparearea unor vitalizante si a cosmeticelor.

Cunoscând din stramosi proprietatile curative ale mierii, un grup de sateni din comunitatea saraca Hermeziu, comuna Trifesti, judetul Iasi s-au organizat si au depus in anul 2001 o cerere de finantare la FRDS pentru infiintarea unei stupine si a unui mic atelier de tâmplarie, necesar confectionarii stupilor. Odata grantul accordat, ei s-au pus pe treaba si au pus pe picioare o activitate generatoare de venituri care a ramas multi ani de la infiintare un veritabil exemplu de reusita.

Din experienta, membrii grupului comunitar stiau ca extragerea mierii de albine este o actiune care necesita un numar relativ mare de oameni, care trebuie sa-si coordoneze activitatile perfect, pentru a asigura o eficienta maxima si evitarea tuturor riscurilor. Si-au ales o echipa buna de angajati dintre satenii cu drag si fara teama de albine, motivati de convingerea lui Petre Budeanu, presedintele grupului comunitar.

"Nicaieri in agricultura nu exista viata mai frumoasa, mai sanatoasa si mai banoasa decât in apicultura".

Preocuparea principala a satenilor din grupul "Matca Hermeziu" a devenit luarea de terenuri in arenda si cultivarea lor cu plante melifere, pentru a reusi sa asigure un cules permanent si a inmulti astfel familiile de albine. Nici cei care se ocupau de atelierul de tâmplarie nu s-au lasat mai prejos, astfel incât au achizitionat un gater pe orizontala menit sa le permita sa construiasca câti mai multi stupi noi. Atelierul a fost dotat mai târziu din resurse proprii cu o masina universala de tâmplarie mai mare, o bormasina, un polizor, un fierastrau si alte unelte speciale de tâmplarie.

Stiind ca invatatura si instruirea sunt la fel de importante ca si munca fizica, o membra a grupului comunitar a urmat un curs de contabilitate pentru incepatori, pentru a tine o evidenta contabila cât mai corecta a micii lor afaceri. Apoi, peste 20 de sateni au urmat cursuri de management si marketing, organizate tot de grupul lor, iar societatea lor agricola a platit taxele la facultate pentru doi membrii ai sai. Iata cum eforturile comune de a duce la bun sfârsit obiectivele propuse s-au bucurat de succes.

 ------------------------------------------------------------------------------------- 

Atelier pentru conservarea si prepararea fructelor de padure

 Locatie: Satul Gornovita, Orasul Tismana, Judetul Gorj
Agent de executare- Grupul productiv Lacto Fruct

Grant total- 20.000 USD
Contributia grupului- 3000 USD
Cost total proiect- 23.000 USD


Activitati desfasurate pe parcursul implementarii- Achizitionarea de echipamente, finalizarea amenajarilor interioare, flux de colectare si productie operational, marketing si promovare

 Fructele de padure pot fi valorificate cu succes

 Ideea infiintarii unui atelier pentru prelucrarea si conservarea fructelor de padure s-a nascut din dorinta valorificarii economice a bogatiilor naturale ale zonei de deal si de munte din partea de nordvest a judetului Gorj. Zona aceasta este cea mai bogata din tara in fructe de padure si in special in castanet comestibile. Aici, de mai multi ani, fructele de padure s-au folosit ca venit economic de subzistenta, fara a fi prelucrtate in mod organizat.

In aceste conditii, un grup de sateni din Gornovita, comuna Tismana, s-a gandit sa infiinteze un grup productiv pe care l-au numit "Lacto Fruct". Pentru aceasta, ei au citit si intrebat despre procedurile necesare si au depus la FRDS un proiect care sa include mai multe activitati complementare: de colectare a fructelor de padure, de productie a conservelor din fructe de padure si de desfacere a acestora.

Un argument de baza pentru aprobarea proiectului de catre FRDS, in iunie 2003, l-a constituit varietatea produselor (gemuri, dulceturi, compoturi, pulpe din fructe proaspete, samburi de nuca, piure de castanet) si faptul ca sunt produse ecologice, netratate chimic.

Materia prima urma sa fie asigurata de bogatia muntilor si a dealurilor din zina de vest a Subcarpatilor Meridionali si urma sa fie recoltata cu ajutorul locuitorilor din arealele comunelor Runcu, Pestisani, Arcani, Pades si Tismana. Membrii grupului estimau ca activitatea de productie urma sa aiba ca obiectiv realizarea unei cantitati de 20 tone de gemuri, 30 tone de compoturi, 0,5 tone de samburi de nuca, 10 tone de piure de castane.

In localitatea Gornovita au fost create trei locuri de munca permanente in cadrul activitatilor de productie precum si circa 100 de locuri de munca sezoniere in colectarea fructelor de padure. A fost luat in calcul si potentialul insemnat de dezvoltare, datorita varietatii si abundentei sursei de materii prime din zonele apropiate.

Ca in multe cazuri, si aici calitatea oamenilor si potentialul lor d edezvoltare a capitalului social in mica lor comunitate au avut un rol hotarator. Oamenii s-au angajat cu entuziasm in noua activitate si cu toata convingerea ca nimic nu e prea greu de facut daca e impartit in treburi mai mici si in colaborare cu ceilalti. 

------------------------------------------------------------------------------------------------ 

Sera produse ecologice

 Locatie: oraul Tismana, judetul Gorj

Agent de Executare: Grup Comunitar Tismana

Grant FRDS: 20.000 USD

Contributie locala: 3000 USD

Cost total proiect: 23.000 USD

 

O idee purtata de unde radio

Produse ecologice la Tismana

 

Pasi mici dar siguri

Germenele  micii afaceri de producere si valorificare a rasadurilor si legumelor ecologice din orasul Tismana, judetul Gorj, a încoltit ... pe unde radio. Doamna Maria Rosu, "nasa" viitoarei Societati Agricole SERA TISMANA din satul cu acelasi nume, asculta o emisiune radio matinala difuzata de Radio România Actualitati si preluata de un post de radio local. Era o emisiune destinata în principal locuitorilor din mediul rural,  în care Doina Danciu, coordonator al Departamentului de Activitati Generatoare de Venit din cadrul FRDS, prezenta proiectele finantate în cadrul acestui depratament: idei de microîntreprinderi, ciclul de implementare al proiectelor, proceduri specifice FRDS. Doina îsi aminteste si ea cu placere de acea emisiune si îsi aminteste mai ales de numarul impresionant de telefoane pe care le-a primit în urma emisiunii. Doamna Rosu s-a numarat printre acei ascultatori carora Doina le-a insuflat în acea dimineata curajul de a-si pune, mai întâi pe hârtie, apoi în practica, feluritele idei de mici afaceri în satele din zone sarace si defavorizate.

   Teren fertil

Ideea amenajarii unei sere a venit în conditiile în care aprovizionarea cu rasaduri si legume a locuitorilor celor 11 sate ale orasului se facea de la Târgu Jiu, aflat la o distanta de 35-40 km, sau prin legumicultorii din judetul Dolj care veneau, sporadic, la piata din Tismana. Mai mult, existau clienti potentiali pentru rasadurile si legumele produse aici si în comunele învecinate (Pestisani, Godinesti), unde conditiile climaterice erau cunoscute a fi mai putin favorabile cultivarii legumelor în aer liber.    

   Sera din Tismana

Proiectul pregatit si implementat de Grupul Productiv Tismana a constat în reabilitarea unui spatiu de productie aflat pe terenul unuia dintre membrii grupului si în achizitionarea instalatiei pentru încalzire si a utilajelor si echipamentelor specifice unei sere. În prezent, sera se afla pe terenul pus la dispozitie de domnul Ion Vladut, presedintele Comitetului de Conducere a Proiectului, se întinde pe 60 mp si este dotata cu o centrala termica de 7,8 mp, însa oamenii vorbesc deja cu încredere despre extinderea activitatii prin amenajarea de solarii în care sa produca rasaduri care sa fie apoi cultivate în câmp deschis.

În acest moment, jumatate din sera este cultivata cu salata, iar cealalta jumatate cu rasaduri de ardei, vinete si rosii pentru primavara. "Este un an de proba în care vom vedea ce si cum merge", explica, cu precautie, doamna Rosu. "Suntem înca în faza de testare...". Oamenii au pus mult suflet în aceasta afacere, s-au informat si de pe internet despre cultivarea diverselor culturi în sere si solarii, ba au apelat chiar si la îndrumari de la un specialist în domeniu din Târgu Jiu. Atenti si la tendintele europene în domeniu, membrii grupului s-au orientat de la început catre obtinerea de produse ecologice în exclusivitate prin fertilizarea pamântului cu îngrasamânt natural.

Mici hopuri

Cum era si firesc însa, au mai existat si câteva poticneli pe parcurs. Una dintre ele a constat în aerisirea necorespunzatoare a serei, fapt ce a dus, în toamna, la manarea culturii de tomate. Tot raul spre bine însa, caci dupa acest episod, membrii grupului au contactat, la îndrumarea supervizorului FRDS, niste specialisti de la serele din Târgu Jiu pentru consiliere cu privire la regimul termic de sera. Rezultatul a fost imediat vizibil: "înainte de Craciun aveam ceapa verde" povesteste doamna Rosu.

O cultura de succes

Rasadul micii afaceri a crescut, iar grupul productiv Tismana are toate motivele si resursele pentru a cultiva cu succes mai departe aceasta initiativa. Dupa cum apreciaza doamna Rosu, s-a învatat "disciplina unei afaceri", de la proceduri de achizitii, documente si evidenta contabila la aspecte practice ale legumiculturii. Totul de la o unda radio si o idee.  

 -----------------------------------------------------------------------------------------

Cultivarea ciupercilor si cresterea melcilor

Agent de executare: Grupul Productiv Varad

Locatie: oras Moldova Noua, judetul Caras Severin

Grant FRDS: 40.000 USD

Contributie locala: 6.075 USD

Cost total proiect: 46.075 USD

 

Tarâmuri neumblate: cresterea melcilor si cultivarea ciupercilor la Moldova Noua

Este dificil de gasit un singur cuvânt pentru a caracteriza proiectul de la Moldova Noua: este un proiect complex, inedit, temerar si motivant în acelasi timp. În cele sase luni de la semnarea Acordului de Grant, grupul de initiativa de la Moldova Noua a amenajat un teren de 2000 m2  astfel încât sa îndeplineasca toate cerintele unei crescatorii de melci moderne: împrejmuire cu helitex, împartire în straturi specializate, pe de-o parte pentru cresterea propriu-zisa si pe de alta parte pentru reproducere, însamântarea hranei necesare melcilor (salata mixta, rapita, varza, floarea soarelui pitica) precum si asigurarea umiditatii necesare prin crearea unui "efect de ceata" de doua ori pe zi cu ajutorul unui sistem de irigatii... Distribuirea melcilor este si ea asigurata deja pe o perioada de 5 ani printr-un contract de reciprocitate între unul din conducatorii proiectului si un reprezentant national al Institutului de Heliontologie din Italia care a furnizat, pe lânga instruirea necesara,  servicii de proiectare,  de verificare a solului si de aprovizionare cu seminte si plasa pentru împrejmuire. 

Cultivarea ciupercilor, nicidecum mai prejos, se va realiza la aceleasi standarde ridicate, dupa cum ne explica dl Vasile Bâta, Conducatorul proiectului: "exista 4 factori de influenta esentiali de care trebuie tinut cont în amenajarea spatiului si anume iluminatul, temperatura, ventilatia si umiditatea, astfel încât sa se creeze microclimatul adecvat".

Le uram mult succes acestor temerari care au cladit noul pe bazele solide ale dedicatiei si consecventei în lucru.