Pe valea mijlocie a Trotusului, la poalele munţilor Gosmanu din Carpaţii Orientali, la capătul de vest al Depresiunii Darmanesti-Comanesti, condiţiile au constituit mediul prielnic întemeierii comunităţilor umane cu multe milenii în urmă. În această zonă se află oraşul Comăneşti, fost centru minier şi forestier, a cărui atestare documentară datează din anul 1409, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. Industria carboniferă cu atestare certa din anul 1836, a furnizat cărbune atât pentru primele vapoare ale secolului al XIX-lea, vapoare care funcţionau cu aburi şi navigau pe Dunăre până la Viena cât şi pentru fabricile de morărit de la Iaşi. Bazinul carbonifer Comăneşti a fost sursă principală de combustibil solid din jumătatea de răsărit a României. Cantitatea de cărbune extras anual a crescut de la 10.000 tone la începutul secolului XX, ajungând la 500.000 tone în anul 1989. În anul 2000, datorită costurilor mari de exploatare, minele de cărbune din Comăneşti s-au închis. (informaţii preluate din Monografia oraşului Comăneşti 2009, prelucrate pentru site-ul FRDS).

Comăneşti, unul dintre numeroasele oraşe româneşti, afectate de restructurarea sectorului minier … Comăneşti, una dintre numeroasele localităţi în care, proiectele finanţate de Fondul Roman de Dezvoltare Socială, în cadrul programului Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere, au contribuit la îmbunătăţirea calităţii vieţii diverselor segmente dezavantajate ale populaţiei, prin promovarea serviciilor sociale comunitare, activităţilor generatoare de venit şi a lucrărilor de mică infrastructura. Iată trei dintre aceste proiecte, în cadrul cărora, au fost înfiinţate servicii sociale noi pentru comunitate:

1. Proiectul „LUMEA COPIILOR ”

Agent de gestiune: Consiliul Local Comăneşti
Finanţare (dolari SUA): 45.358 $
Grant: 37.100 $
Contribuţie locală şi din alte surse: 8.258 $
Finanţarea proiectului a demarat în 20.07.2005 şi s-a încheiat în 30.11.2006
Proiectul „LUMEA COPIILOR”, din Comăneşti a permis crearea unui instrument de lucru pentru socializarea şi integrarea în viaţa comunităţii a copiilor cu dizabilităţi rezidenţi ai Caselor de copii aparţinând Asociaţiei „Robert Coll” şi Asociaţiei ” Casa Lumina” din Cartierul „Zăvoi”.

De ce un proiect destinat copiilor cu dizabilităţi ?

Mentalităţile învechite determinau familiile care aveau copii cu astfel de probleme să păstreze tăcere în ceea ce priveşte existenţa lor, preferând să îi ţină izolaţi în casă, în curte pentru a-i feri de momente neplăcute în care erau luaţi în derâdere sau chiar batjocoriţi. Activitatea celor două organizaţii nonguvernamentale care se ocupau de aceste fiinţe „vinovate” doar pentru că prezentau handicap fizic sau psihic, a scos la lumina problematica acestui segment al populaţiei. Astfel, apariţia acestor copii în zone publice de agrement, în parcuri, a şocat o mare parte a comunităţii. Mulţi părinţi de copii fără dizabilităţi, au manifestat respingere faţă de prezenţa celor cu dizabilităţi în spaţiile de joacă şi de relaxare, preferând să părăsească aceste spaţii şi să interzică contactul copiilor lor cu adolescenţii şi copiii cu dizabilităţi. În acest context a apărut necesitatea că, aceşti copii suferinzi o dată prin handicapul fizic sau/ şi psihic şi a doua oară datorită respingerii manifestate în comunitate, să aibe un spaţiu în care să poată ieşi în aer liber, să participe la activităţi recreative, să poată fi socializaţi prin contactul cu adolescenţi şi copii normali.

Acest deziderat s-a împlinit prin finanţarea acordată prin FRDS în cadrul SDSCM, finanţare accesată de către Consiliul Local Comăneşti în parteneriat cu Asociaţia „Robert Coll”, Asociaţia „Casa Lumina” şi Şcoală cu clasele I – VIII, Nr. 2 Comăneşti.

Tăpşanul cu iarbă, copaci şi 3 bănci din vecinătatea celor două ONG-uri, şi a Şcolii Nr. 2, aflat în inima cartierului „Zăvoi” s-a transformat într-un parc civilizat – spaţiu public de joacă reamenajat, modernizat şi dotat cu aparate de joacă realizate din fibră de sticlă în forme curbe, conform cerinţelor de ergonomie, în culori vii, pe cadru metalic rezistent, cu fiabilitate ridicată şi care elimină pericolul de accidentare al copiilor; alei de acces (adaptate) la aparatele de joacă; teren de baschet/ handbal; bănci de odihnă; groapa cu nisip.

Activităţile proiectului sunt gândite în aşa fel încât să permită derularea acţiunilor specifice copiilor cu dizabilităţi, dar şi a unor activităţi comune la care participă atât copiii cu dizabilităţi proveniţi din instituţii, fără aparţinători, beneficiari ai serviciilor tip rezidenţial, cât şi copiii cu vârsta preşcolara şi şcolară cu domiciliul în Cartierul „Zăvoi.

Pe durata implementării proiectului, segmentul reprezentat de către copiii cu dizabilităţi în structura grupului de beneficiari, se prezentă astfel:
– 56 de copii de naţionalitate romană;
– 18 de copii proveniţi din familii de romi;
– băieţi (63%) şi fete (37%).
Acestor copii, li s-au adăugat copii colegi de generaţie, locuitori ai Cartierului „Zăvoi”, care nu prezentau dizabilităţi fizice sau psihice.

Dintre rezultatele imediate obţinute prin implementarea proiectului, remarcăm:
– îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru copiii cu dizabilităţi;
– schimbarea percepţiei comunităţii în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi;
– implicarea autorităţilor locale în găsirea de soluţii pentru rezolvarea problemelor persoanelor cu dizabilităţi, una dintre soluţii constând în încheierea/ facilitarea de parteneriate cu actori ai societăţii civile.

Atributul OMULUI este OMENIA

Subliniem că un câştig cu totul special pentru comunitate, schimbarea percepţiei privind handicapul motor şi psihic de către părinţii copiilor normali. Aceştia, au învăţat de la propriii fii şi fiice că omenia înseamnă întâi de toate acceptarea celui de lângă tine, înţelegerea lui şi acordarea ajutorului în momentele de cumpănă. Prieteniile formate între copiii cu handicap şi copiii normali, au fost exemple de OMENIE care au schimbat mentalităţile învechite.

La încheierea finanţării FRDS, întreţinerea parcului a fost preluată de către Primăria oraşului Comăneşti, astfel încât, aleile, mobilierul de joacă, băncile se găsesc în stare bună de exploatare, iar gardurile vii care desenează chenarele aleilor, prezintă estetică plăcută privitorului reprezentat în prezent şi de populaţia vârstnică.

       2. „ÎMPREUNĂ PENTRU UN VIITOR MAI BUN”

Agent de gestiune: Asociaţia PRORROM
Localizarea proiectului : oraşul Comăneşti, judeţul Bacău
Finanţare (dolari SUA): 43.483 $
Grant: 37.872 $
Contribuţie locală şi din alte surse: 5.611 $
Finanţarea proiectului a demarat în 18.07.2007 şi s-a încheiat în 17.08.2008
Obiectivul proiectului a vizat înfiinţarea unui serviciu tip „after school” pentru un număr de 57 de copii proveniţi din familii sărace din cartierul „Supan” în care procentul populaţiei de etnie romă este de aproximativ 90 % .

Situaţia creată de închiderea minei

Populaţia din această zonă a oraşului Comăneşti se confruntă cu grave probleme datorate nivelului foarte ridicat de sărăcie în care trăieşte.

În perioada în care Exploatarea Minieră Comăneşti era deschisă, toţi romii erau angajaţi cu carte de muncă, persoanele cu forţa fizică lucrând în subteran unde câştigul salarial era substanţial, romii cu rezistenţa fizică mai scăzută şi cei accidentaţi lucrând la banda de cărbune, la siloz şi la sortare, munci care de asemenea aduceau venituri decente şi permiteau condiţii de viaţa familiilor cu membri numeroşi. Romii din această comunitate erau membri CAR şi se caracterizu prin seriozitate şi corectitudine.

Închiderea minei, a afectat într-un grad extrem de ridicat nivelul de viaţă al populaţiei de etnie romă din acest cartier, numeroase persoane fiind pur şi simplu muritoare de foame, printre norocoşii comunităţii numărându-se doar cei care au plecat la muncă în alte oraşe ale ţării sau în străinătate. O parte dintre cei rămaşi lucrează cu ziua la descărcat saci cu legume în piaţa oraşului iar alţii prefera cerşetoria. În acest context, cei mai afectaţi sunt copiii romi săraci.

Temele pentru acasă pot deveni o plăcere

Pentru derularea activităţilor, Scoala numărul 4 din cartierul „Supan”, a pus la dispoziţia proiectului, o sală de clasă care a fost modernizată şi dotată astfel încât membrii grupului tinta – 57 de copii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani, 29 aparţinând populaţiei majoritare iar 28 fiind de etnie romă – au avut asigurat suportul logistic necesar educaţiei lor.

A fost înfiinţată o mini-biblioteca, noile achiziţii de carte fiind în concordanţă cu cerinţele programelor şcolare referitoare la lectura particulară a elevilor.

Pregătirea lecţiilor zilnice efectuate cu suport din partea profesorilor educatori, a devenit o plăcere pentru copii, deoarece activitatea de învăţare se face cu ajutorul calculatorului, inclusiv desenul, ceea ce a avut ca rezultat îmbunătăţirea abilitaţilor elevilor de a utiliza COMPUTERUL, ca o „extensie” a omului modern. Implicarea ulterioară a copiilor în activităţi extraşcolare, în funcţie de vârstă şi preferinţe (jocuri, cântece, lectură, pregătire programe artistice, navigare pe internet, concursuri), întregeşte paleta serviciilor cultural-educativ-recreative oferite în cadrul mini-centrului social.

Comunitatea participa la susţinerea activităţilor

Ţinându-se cont de starea materială şi financiară precară a famiilor din care proveneau copiii din grupul ţinta, pe parcursul proiectului a fost asigurată oferirea zilnică a unui supliment nutritiv constând în derivate din lapte, fructe, vitamine, miere precum şi alte produse ambalate, primite de la diverşi sponsori convinşi de seriozitatea instituţiilor şi persoanelor implicate în proiect dar şi de utilitatea activităţilor derulate.

Concomitent cu activităţile desfăşurate cu segmentul majoritar al beneficiarilor direcţi reprezentat de copii, au fost acordate servicii de consultanţă pedagogică părinţilor acestora, reprezentând cel de-al doilea segment al grupului ţinta.

Rezultatele proiectului au fost vizibile în scurt timp. Astfel, îmbunătăţirea performanţei şcolare pentru copiii proveniţi din comunităţile miniere sărace prin abordarea conceptului de şansă egală pentru toţi, a fost măsurată prin scăderea abandonului şcolar; îmbunătăţirea percepţiei şi atitudinii părinţilor faţă de actul educaţional s-a concretizat prin o relaţie mai responsabilă cu proprii copii în ceea ce priveşte viitorul profesional, schimbarea percepţiei comunităţii în ceea ce priveşte copiii proveniţi din familii defavorizate, a condus, intrr-o prima etapă la implicarea sectorului privat în sprijinirea acestor copii, prin oferirea de sponsorizări pentru susţinerea suplimentului alimentar.

Generaţia tânără reprezintă şansa comunităţii

După încetarea finanţării FRDS, costurile anuale ale proiectului, în valoare de 22.431 $ sunt acoperite prin contribuţia Consiliului Local al oraşului Comăneşti în valoare de 8.582 $, contribuţia Asociaţiei PRORROM în valoare de 13.449 $ şi cea a Serviciului Public de Asistenţă Socială în valoare de 400 $. Prin eforturi, aceste costuri sunt susţinute de 4 ani, parteneriatul proiectului fiind convins că investiţia în generaţia tânără, reprezintă şansa comunităţii în următorii ani.

      3. „EURO SALUT

Centru de informare, prevenire şi consiliere pentru copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc” (PS1669)

Proiect implementat în oraşul Comăneşti, judeţul Bacău
Agent de gestiune: Consiliul Local Comăneşti
Finanţare (dolari SUA): 48.053 $
Grant: 30.945 $
Contribuţie locală şi din alte surse: 17.108 $
Proiectul a fost demarat în 15.10.2008 şi finalizat în 20.09.2010
Comunitatea oraşului Comăneşti se confruntă cu problema absenteismului şcolar la copiii proveniţi din familii defavorizate. Sărăcia, lipsa supravegherii în familie, aspectele conflictuale din familiile proprii îşi pun amprenta pe copii, care au rezultate şcolare proaste, manifesta deseori stări de agitaţie în grupurile de elevi şi de prieteni şi în societate, cad pradă drogurilor şi tentaţiei de a comite infracţiuni.

Un parteneriat extins în sprijinul copiilor în situaţie de risc

Folosind oportunitatea de finanţare oferită de FRDS, prin SDSCM, Consiliul Local Comăneşti, a format un parteneriat amplu, în vederea elaborării unei aplicaţii prin care să amelioreze situaţia copiilor în situaţie de risc. Astfel, au fost cooptate instituţii şi organizaţii nonguvernamentale, agenţi economici şi specialişti voluntari: Centrul „EUROPE DIRECT” Comăneşti, Asociaţia „Robert Colle”, Asociaţia „PRORROM”, Asociaţia „CASA LUMINA”, ASISTENTA SOCIALĂ – SPAS Comăneşti, Poliţia de Proximitate, Liceul „Dimitrie Ghika” Comăneşti, Spitalul Comăneşti, patru Cabinete medicale Individuale, un medic diabetolog, 2 preoţi de confesiune ortodoxă, un preot de confesiune catolică, toate cele 7 şcoli din localitate, 3 agenţi economici (o firmă de contabilitate, o firmă cu profil IT, şi o firmă specializată în consultanta pentru programe cu finanţări externe).

Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului a vizat creşterea cu 68 % a accesului copiilor şi tinerilor din comunitatea minieră Comăneşti, aflaţi în situaţii de risc, la servicii sociale de informare, prevenire şi consiliere, care să răspundă nevoilor lor imediate prin conştientizarea şi responsabilizarea tuturor actorilor locali faţă de fenomenele cu caracter de risc.

Obiectivele specifice s-au transformat în instrumente de acţiune în vederea stopării fenomenului:

1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele comunitare de intervenţie formată din principalii actori locali (asistenţi sociali, psihologi, medici, profesori, poliţişti, preoţi, avocaţi) pentru prevenirea delicventei juvenile şi a comportamentelor deviante (risc de abandon şcolar, inadaptare şcolară, copii şi tineri potenţiali delincvenţi – comportament agresiv, infracţiuni, contravenţii, influenta nociva a grupului, consum de substanţe izotrope).
2. Instruirea unui număr de 30 de voluntari din oraşul Comăneşti în vederea dobândirii de cunoştinţe şi abilităţi despre prevenirea comportamentelor deviante ale copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc, astfel încât aceşti voluntari să fie apţi şi prompţi în rezolvarea eficientă a cazurilor identificate.
3. Creşterea gradului de informare şi adaptare socială pentru un număr de 250 de copii din oraşul Comăneşti care sunt expuşi riscului şi marginalizării sociale din cauza sărăciei şi a lipsei de informare.
Proiectul şi-a atins scopul, activităţile desfăşurate în cadrul Centrului având mare căutare în rândul elevilor, profesorilor cu precădere diriginţi. Lunar, un număr de aproximativ 60 de copii primesc consiliere, iar un alt număr de 70 de elevi, participa la seminarii săptămânale organizate la cererea profesorilor diriginţi.

De asemenea, este acordată consiliere părinţilor, în vederea înţelegerii situaţiilor care se consuma în afara familiei şi care pot influienta copilul să adopte un comportament deviant sau să cadă pradă abuzurilor diverse.

Între titlurile seminariilor, întâlnirilor de lucru, şedinţelor de consiliere individuală sau de grup, se numără: ·

„Să luptăm împotriva abuzurilor sexuale” (Definiţia abuzului sexual, Cine poate fi abuzatorul sexual, Semnele abuzului şi violenţei sexuale, Precauţii neceare); ·
„De la absenta, la contravenţie şi infracţiune” (Absenteismul în şcoală, Devianta şcolară – un fenomen normal? Principalele forme de manifestare a deviantei şcolare);
„Delicventa juvenilă – cazuri şi moduri de aplanare” (Factorii de risc pentru comportamentul deviant al minorului, Hiperactibitate şi impulsivitate, Rolul părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile, Influenta familiilor dezmembrate şi al separării cuplurilor asupra comportamentului devian al minorului, Privarea socio-economica, Influenta actului de şcolarizare în producerea delicventei).
„Maltratarea – agresarea fizică şi psihică a copilului”
„Sprijinirea copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate” (Copiii singuri acasă – aspecte calitative, Intervenţie psiho-sociala pentru prevenirea şi combaterea efectelor neglijării, Dezvoltarea abilitaţilor şi a comportamentelor pro-sociale, Ameliorarea conduitei şcolare, etc.)

Lucrul în echipa a reprezentanţilor membrilor parteneriatului extins, a dat rezultatele scontate, măsurate prin:

· numărul de copii şi adulţi consiliaţi, informaţi în cadrul Centrului dar şi în întâlniri care au loc direct în şcoli;
· buletin informativ editat lunar de către membrii echipei de proiect, voluntari şi beneficiari;
· baza de date cu beneficiarii – copii şi tinerii identificaţi cu un comportament deviant;
· realizarea de protocoale la nivel local cu instituţiile şi ONG-urile implicate în protecţia copilului; · un număr de 30 de voluntari instruiţi;
· dezvoltarea percepţiei şi atitudinii comunităţii faţă de copii şi tinerii aflaţi în situaţii de risc;
· creşterea gradului de acces la servicii specializate pentru cei 250 de copii şi tineri beneficiari;
· reducerea ratei abandonului şcolar de la 0,6% la 0,5% şi creşterea frecvenţei şcolare;
· reducerea numărului de copii şi tineri cu comportament deviant
· scăderea delicventei juvenile şi a implicării elevilor în săvârşirea de contravenţii şi infracţiuni.

Cele trei proiecte derulate în oraşul Comăneşti din judeţul Bacău, sunt exemple de bună practică prin care se poate învăţa cum PARTENERIATUL în comunitate PREVINE, TRATEAZĂ, REZOLVA problemele, în vederea îmbunatăţirii vieţii cetăţenilor.

Centru comunitar Motivation 

Locaţia: Bragadiru, judeţul Ilfov

Agent de executare: Fundaţia Motivation
România
Finanţare : 66.213 $
Grant: 19.939 $
Contribuţie locală şi alte surse: 46.274 $

Proiectul a demarat la 23.04.2002, şi a fost finanţat pe o perioadă de 13 luni.
Grupul dezavantajat căruia se adresează este cel al tinerilor (din întreaga ţară) cu handicap locomotor dobândit în urma unor accidente.

Deoarece majoritatea tinerilor cu handicap locomotor dobândit provin din familii sărace, nu au un loc de muncă, sunt izolaţi şi marginalizaţi de comunităţile din care fac parte şi nu au resursele necesare, nu au nici acces la serviciile publice existente (ex: servicii de recuperare, pregătire vocaţionala, cursuri de calificare şi ajutor pentru găsirea unui loc de muncă). De aceea, proiectul şi-a propus să creeze premisele pentru reintegrarea socială şi profesională a acestor persoane prin crearea unui centru comunitar multifuncţional.

Spaţiul, de dimensiuni impresionante (avea iniţial destinaţia de cămin cultural), a fost pus la dispoziţia Fundaţiei Motivation pe mai mulţi ani de către Primăria din Bragadiru. Deoarece în starea lui iniţială era imposibil de utilizat, a fost nevoie de eforturile mai multor finanţatori pentru renovarea treptată şi darea lui în funcţiune. O parte din această clădire a fost amenajata cu contribuţia FRDS, creadu-se în acest mod spaţii de cazare cu o capacitate de 14 locuri pentru tinerii care participă la stagiile de instruire organizate aici, precum şi săli pentru activităţile de zi.

Beneficiarii proiectului finanţat de FRDS, respectiv 94 de persoane cu handicap, participa la cele 3 stagii de instruire organizate de Fundaţia Motivation care includ cursuri de pregătire profesională, informare şi consiliere, asistenta medicală şi psihologică, acţiuni culturale, sportive şi educative etc., toate având ca scop pregătirea tinerilor pentru o viaţă independentă, pe cât posibil.

Cu ajutorul organizaţiei, în timpul finanţării, 7 dintre tineri şi-au găsit un loc de muncă în domeniul secretariatului şi în alte domenii.

În centrul comunitar îşi petrec timpul liber, se instruiesc şi se formează pentru viaţă, copiii din comună proveniţi din familii sărace. Prezenţa acestor copii în centru contribuie la schimbarea atitudinii comunităţii faţă de persoanele cu handicap şi la creşterea disponibilităţii de cunoaştere a problemelor acestora.

Cheltuielile de întreţinere a proiectului au fost preluate în întregime de către Fundaţia Motivation.

ACASĂ – Adăpost pentru copii şi adulţi

Proiect implementat în Bucureşti, sectorul 1

Agent de executare: Asociaţia „Casa Ioana”

Finanţare : 34.502 $

Grant: 19.534 $

Contribuţie locală şi din alte surse: 14.968 $

Proiectul a fost demarat în 22.12.2000 şi a fost finanţat pe o perioadă de 12 lun. În Bucureşti se estimează că mai mult de 3.000 oameni locuiesc pe stradă, fiind lipsiţi de locuinţă. Mulţi dintre cei care au devenit oameni ai străzii au multiple probleme. Schimbările în viaţa de familie, lipsa unui loc de muncă, sărăcia, stressul, pot conduce toate său fiecare în parte la un anumit mod de viaţă, respectiv la fenomenul numit „oamenii străzii”. Între cauzele identificate, sărăcia constituie cel mai accentuat factor de risc pentru această categorie de persoane, slăbind capacitatea de integrare socială şi abilitatea de a a se adresa şi de a folosi instituţiile sociale.

Pentru a rezolva o parte dintre problemele cu care se confruntă oamenii străzii, Asociaţia „Casa Ioana” a creat Adăpostul de noapte ACASĂ. Cu ajutorul grantului FRDS, a fost mărită capacitatea adăpostului existent de la 30 la 50 de locuri prin crearea unei secţiuni de cazare separată pentru femei şi copii. Partenerii în proiect, Organizaţia Medici fără Frontiere şi Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), alături de autorităţi locale, ONG-uri, spitale, poliţie şi populaţie, au luat parte la rezolvarea cazurilor persoanelor fără adăpost.

Pe durata finanţării aproximativ 480 de persoane (bărbaţi, femei şi copii) au beneficiat de serviciile de cazare şi masa oferite, de posibilitatea spălării hainelor, etc. Dintre acestea, 102 persoane au fost reintegrate în comunitate (79 prin găsirea unei locuinţe, 23 prin revenire în familia de provenienţă) şi 9 au fost internate în instituţii de îngrijire pe termen lung.

Alte rezultate notabile: 57 de beneficiari au găsit un loc de muncă; pentru 36 dintre ei au fost întocmite acte de identitate; 35 de persoane au beneficiat de asistenţă medicală ambulatorie; 24 au fost ajutate să se interneze în spital pentru îngrijire medicală.

Proiectul îşi continuă activităţile şi în prezent sub coordonarea Asociaţiei Casa Ioana în colaborare cu partenerii săi, fiind singurul adăpost de noapte din Bucureşti.

Centrul de zi pentru copii „Speranţa”- Anina, judeţul Caras – Severin

Agent de executare: Primăria Oraşului Anina

Grant: 36.239 USD

Contribuţie locală: 13.734 USD

Iniţiativa înfiinţării unui centru de zi pentru copii la Anina a aparţinut autorităţilor locale, care şi-au dorit să ofere servicii de îngrijire copiilor din familiile dezavantajate, după terminarea orelor şi până seara. În timpul petrecut la centru, copiii urmau să primească ajutor la teme, să fie supravegheaţi în timpul orelor de joacă şi să participe la diverse activităţi de grup.

Evaluând resursele pentru amenajarea centrului, dar mai ales pe cele pentru întreţinerea ulterioară a acestuia, capacitatea centrului a fost stabilită la 50 de locuri. La prima selecţie de beneficiari au fost identificaţi 430 de copii la nivelul localităţii care se încadrau în condiţiile minime necesare pentru a beneficia de serviciile centrului. Din acest motiv au fost selectaţi 50 de copii aflaţi în situaţiile cele mai grave. Pentru a răspunde cererii mari de servicii, în mod echitabil, s-a hotărât că centrul să ofere servicii pentru o perioadă de 6 luni unei grupe de câte 50 de copii, după care centrul să ia în îngrijire alţi 50 de copii.

Resursele financiare accesate prin FRDS au acoperit costurile renovării clădirii în care îşi desfăşoară activitatea centrul de zi şi funcţionarea lui pentru câteva luni de zile. Rezultatele proiectului au devenit observabile încă după primele luni de activitate. Serviciile Centrului de zi „Speranţa” s-au adresat familiilor nevoiaşe, care nu îşi permit să ofere copiilor minimul necesar pentru un trai decent. După şcoală, elevilor li se organizează un program de lecţii şi joacă, li se oferă o masă şi sunt supravegheaţi în permanenţă. Beneficiarii au declarat că acest proiect le-a fost de mare ajutor, întrucât copiii lor sunt bine îngrijiţi iar rezultatele lor şcolare s-au îmbunătăţit, în termeni de performanţă şcolară, astfel încât centrul şi-a demonstrat utilitatea şi eficacitatea serviciilor prestate. Singura nemulţumire a membrilor comunităţii a fost cea legată de capacitatea redusă a centrului, care face că doar copiii din familiile cele mai sărace să poată beneficia de servicii.

„Eu vreau să spun, şi m-a impresionat enorm, am văzut copii care au intrat în centru, care nu ştiau să salute, nu ştiau să spună o poezie, nu ştiau să se comporte în societate, erau străini aşa, erau puţin sălbatici, să zic între ghilimele. Iar după câteva luni acei copii ştiau şş se comporte, participau la tot felul de activităţi, spuneau poezii, erau mai bine îmbrăcaţi şi spălaţi pentru că na…, nu aveau condiţii acasă. Iar aici deja nu era ajutorul din punct de vedere al hranei, dar era şi al îmbrăcămintei, se vedea o schimbare în câteva luni.” (viceprimar Anina)

Dincolo de sprijinul oferit copiilor, proiectul, finanţat prin Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere, a servit drept exemplu de bună practică pentru unii dintre membrii comunităţii, care s-au implicat ulterior în accesarea unor fonduri FRDS prin proiecte menite să rezolve alte probleme ale localităţii, în special în domeniul infrastructurii.

„Păi, primul impact, aşa de departe, adică de la vedere, a fost că e un exemplu de bune practici, un exemplu că poţi, adică să nu stai cu mâinile în sân, există finanţatori, sigur că nu-i uşor, că aşa toată lumea ar accesa.” (coordonator proiect, Anina).