Copyright 2019 FRDS

Back

PROGRAMUL RO10 COPII ȘI TINERI AFLAȚI ÎN SITUAȚII DE RISC ȘI INIȚIATIVE LOCALE ȘI REGIONALE PENTRU REDUCEREA INEGALITĂȚILOR NAȚIONALE ȘI PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE

“Cea mai eficientă educație pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase”

Platon

Descriere

Prin Memorandumul de Înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României privind implementarea Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (Granturile SEE) 2009-2014, FRDS a fost desemnat Operator de Program pentru Programul RO10 Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale” (CORAI). Acordul de Program şi Acordul de implementare a Programului au fost semnate în septembrie 2013, lansarea oficială a programului având loc în decembrie 2013.

Programul a fost implementat în parteneriat cu Consiliul Europei (CoE)- Directoratul pentru Cetatenie Democratica şi Participare, desemnat Partener de Program din partea Donatorilor. Valoarea totală a Programului a fost de 31.764.706 de euro, incluzând co-finantarea de 15% acordată de Guvernul României.

Obiectivul general al Programului a fost îmbunătăţirea situaţiei copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc (cu atenţie specială acordată celor de etnie romă), prin implicarea mai activă în evoluţia lor a părinţilor/ tutorilor, a furnizorilor de servicii şi a comunităţii în general, precum şi sprijinirea demersurilor de iniţiere şi testare a unor măsuri inovative în domeniul incluziunii sociale sau de îmbunătăţire a celor existente. Activităţile finanţate în cadrul programului au vizat reducerea diferenţelor economice şi sociale care separa aceste grupuri vulnerabile de restul societăţii.

Programul şi-a propus:

  • implementarea de măsuri integrate, efective şi eficiente, adresate grupurilor vulnerabile de copii şi tineri, care se confruntă cu riscuri specifice, în vederea promovării incluziunii sociale
  • dezvoltarea de iniţiative menite să reducă inegalităţile şi să imbunateasca măsurile de combatere a discriminării grupurilor vulnerabile la excluziune socială şi economică, măsuri iniţiate, în colaborare, de autorităţi locale şi regionale, împreună cu actori din mediul privat şi din societatea civilă

Prin facilitarea stabilirii de parteneriate între entităţi din România şi entităţi din Islanda, Lichtenstein şi Norvegia, în vederea pregătirii şi implementării de proiecte comune, programul şi-a propus să contribuie, de asemenea, la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre România şi cele trei State donatoare.

 

Documente relevante

 

Clipul video al Programului
Filmul de promovare a rezultatelor Programului
Broşura de promovare a rezultatelor Programului

Implementare

În cadrul Programului au fost organizate 4 apeluri de propuneri de proiecte

  • schema de granturi mici Local adresată comunităţilor de romi din mediul rural şi din oraşele cu mai puţin de 15.000 de locuitori. În valoare de 6.108.739,07 euro, schema a fost deschisă între 18 decembrie 2013 – 7 martie 2014, fiind depuse 148 de proiecte. Consultaţi textul apelului.
  • apelul deschis de proiecte Sinergii pentru viitor – copii la risc. În valoare de 6.756.436,69 euro, apelul a fost deschis între 18 decembrie 2013-17 martie 2014, fiind depuse 91 de proiecte. Consultați textul apelului.
  • apelul deschis de proiecte Sinergii pentru viitor – tineri la risc. În valoare de 5.609.275,33 euro, apelul a fost deschis între 18 decembrie 2013-17 martie 2014, fiind depuse 79 de proiecte. Consultaţi textul apelului.
  • apelul de propuneri de proiecte Coerent, prin intermediul cărora au fost finanţate iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale. În valoare de 6.187.144,19 euro, apelul a fost deschis între 17 martie -19 mai 2014, fiind depuse 100 proiecte. Consultaţi textul apelului.

În cadrul Programului au fost finanţate, în total, 100 de proiecte, în valoare totală (valoarea cheltuielilor autorizate) de 25.030.480,53 euro. Situaţia pe apeluri a fost următoarea:

  • Local – 36 de proiecte finanțate în valoare totală (valoarea cheltuielilor autorizate) de 6.108.739,07 euro
  • Sinergii pentru viitor – copii la risc – 17 proiecte finanțate în valoare totală (valoarea cheltuielilor autorizate) de 6.756.436,69 euro
  • Sinergii pentru viiitor – tineri la risc – 15 proiecte finanțate în valoare totală (valoarea cheltuielilor autorizate)  de 5.609.275,33 euro
  • Coerent – 31 de proiecte finanțate în valoare totală de (valoarea cheltuielilor autorizate) de 6.187.144,19 euro
  • Proiect predefinit în valoare totală (valoarea cheltuielilor autorizate) de 368.885,25 euro

Proiectul predefinit finanţat în cadrul Programului a susţinut eforturile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de elaborare a unei noi strategii naţionale în domeniu. Proiectul „Îmbunătăţirea măsurilor antidiscriminare la nivel naţional prin participarea largă a specialiştilor şi a societăţii civile” a fost implementat de CNCD în parteneriat cu Consiliul Europei (CoE) şi a avut în vedere stimularea participării şi implicării factorilor relevanţi în elaborarea strategiei naţionale de prevenire şi combaterea a discriminării pentru perioada 2017-2021, document în curs de aprobare.

Relații bilaterale

Pentru a consolida relaţiile bilaterale dintre entităţile relevante din România şi din Statele Donatoare sau cu organizaţiile internaţionale, OP a încurajat şi a oferit sprijin în mod constant în timpul implementării Programului, mai întâi pentru potenţialii beneficiari şi apoi pentru PP şi partenerii lor de proiect pentru identificarea entităţilor relevante din Statele Donatoare şi să dezvolte activităţi bilaterale cu acestea. Toate activităţile bilaterale au fost discutate cu partenerul de program din partea Statelor Donatoare şi au făcut obiectul Planului de utilizare a Fondului pentru relaţii bilaterale, care a fost înaintat la FMO spre aprobare în conformitate cu Acordul de Program.

În acest sens, Operatorul de Program:

  • a lansat două apeluri pentru relaţiile bilaterale, primul pentru potenţialii beneficiari din România şi din Statele Donatoare, având ca scop facilitarea parteneriatelor în scopul elaborării şi depunerii de proiecte în cadrul cererilor deschise de propuneri de proiecte lansate în cadrul programului, iar al doilea apel a fost dedicat pentru PP cu proiecte finanţate în cadrul programului, şi viza facilitarea creării de reţele, schimburi şi transferuri de cunoştinţe, experienţa şi cele mai bune practici cu entităţi din Statele Donatoare şi organizaţii internaţionale. În total, au fost primite 22 de cereri în cadrul acestor două cereri, 15 fiind finanţate (în valoare de circa 57 850 Euro). Activităţile bilaterale finanţate în cadrul acestor solicitări au constat în principal în instruiri şi vizite de studiu organizate în România şi în Statele Donatoare, care au îmbunătăţit cunoştinţele şi înţelegerea reciprocă a entităţilor participante în domeniile Programului şi au creat contextul adecvat pentru viitoarea cooperare;
  • a organizat un seminar de identificare de parteneri, cu participarea a 5 entităţi din Statele Donatoare. Deşi participarea entităţilor din Statele Donatoare a fost redusă, evenimentul a captat interesul a peste 35 de entităţi româneşti (publice şi private) şi a creat contextul adecvat pentru viitoarele cooperări şi activităţi bilaterale între entităţile din România şi din Statele Donatoare participante la eveniment. În acest sens, rezultatele reuniunii au fost vizibile, 3 din cele 5 entităţi din statele donatoare au depus proiecte în parteneriat cu organizaţiile româneşti, iar patru proiecte au primit finanţare şi au fost implementate în parteneriat cu două organizaţii participante la eveniment (InterCultural Island – partener în 3 proiecte – şi Children Safety House din Islanda);
  • organizarea de activităţi bilaterale, prin reunirea experţilor din Statele Donatoare şi de la CoE, pe de o parte, şi a experţilor implicaţi în implementarea proiectelor finanţate în cadrul Programului, pe de altă parte, pentru a împărtăşi cunoştinţele şi experienţele în domeniile Programului. Aceste activităţi au fost organizate pe baza nevoilor şi intereselor exprimate de PP şi partenerii lor şi au reuşit să îmbunătăţească cunoaşterea şi înţelegerea reciprocă a nevoilor pe care le întâmpină copiii şi tinerii aflaţi în situaţii de risc şi alte grupuri dezavantajate în România, în Statele Donatoare şi în alte ţări europene şi a bunelor practici implementate în aceste ţări în abordarea acestor nevoi şi a creat contextul adecvat pentru viitoarele cooperări şi activităţi bilaterale între entităţile din România şi Statele Donatoare care au participat la evenimente. Participanţii au avut şansa de a-şi prezenta proiectele şi interesele, de a împărtăşi datele de contact şi de a discuta despre activităţile bilaterale viitoare.

Ca rezultat al tuturor acestor activităţi bilaterale, rezultatele finale în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor Programului privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale au fost următoarele:

 

Indicatori Realizat
Numar de proiecte aprobate, elaborate si/sau implementate in parteneriat cu o entitate dintr-un Stat donator 12
Numar de entitati din Statele donatoare implicate in activitati comune cu Promotori de Proiect din Romania, pe parcursul pregatirii si/sau implementarii proiectelor (activitati finantate prin bugetul pentru activitati bilaterale al Programului) 64
Procentul de Promotori de Proiect implicati in activitati comune cu entitati din Statele donatoare, pe parcursul pregatirii si implementarii proiectelor, activitati finantate prin bugetul pentru activitati bilaterale al Programului (din total Promotorilor de Proiect care au primit fonduri) 87.6%
Rezultate

Pe parcursul celor 4 ani de implementare a Programului, peste 18.000 de copii si 11.500 de tineri, din care cca. 40% membri ai unor comunitati de romi, au beneficiat de servicii si activitati educationale, peste 16.000 de parinti ai unor copii sau tineri la risc au beneficiat de servicii specifice de suport (informare cu privire la importanta educatiei, consiliere psihologica, educatie parentala, alfabetizare, formare etc.) si peste 7.800 de specialisti din domeniile social si educatie au dobandit noi cunostinte si abilitati in lucrul cu reprezentanti ai unor grupuri dezavantajate.

De asemenea, au fost construite, reabilitate sau amenajate 42 de spatii in vederea gazduirii de servicii pentru copii si tineri aflati in situatii de risc si au fost dezvoltate 303 metodologii, instrumente si planuri de actiune menite sa combata practicile discriminatorii, respectiv excluziunea sociala si economica a grupurilor dezavantajate.

La momentul inchiderii Programului, toate tintele propuse au fost depasite. Astfel, situatia atingerii indicatorilor de Program a fost următoarea:

 

Indicatori ai programului Propus Realizat
Numar de masuri care se adreseaza nevoilor grupurilor vulnerabile de copii si tineri care se confrunta cu riscuri specifice 200 464
Numar de copii beneficiari directi ai Programului 5.000 18,022
               – din care de etnie roma 2.000 8,468
Numar de tineri beneficiari directi ai Programului 2.000 11,757
               – din care de etnie roma 800 3,954
Numar de initiative generate si/sau pilotate/ implementate la nivel comunitar, local, regional sau national care au dezvoltat/promovat masuri antidiscriminatorii si cultura si practici incluzive, pentru a asigura egalitate de sanse pentru grupurile dezavantajate. 25 32
Procentaj de initiative generate si/sau pilotate/ implementate de entitati publice in parteneriat cu entitati private sau ale societatii civile 60% 97%
Numar de facilitati sociale corespunzatoare (cladiri, centre, etc.) infiintate pentru furnizarea de servicii pentru grupurile vulnerabile de copii si tineri 40 42
Nr.de parinti / tutori ai copiilor sau tinerilor apartinand grupurilor defavorizate, care nu beneficiau de sprijin adecvat si care primesc servicii specifice de suport (constientizare, consiliere, etc.) 8.000 16.393
           – din care, romi 3.000 3.673
Numar de specialisti /personal care furnizeaza servicii copiilor si tinerilor apartinand grupurilor vulnerabile si care au dobandit cunostinte si abilitati specifice 350 9.674
Nr.de noi retele care vizeaza combaterea practicilor discriminatorii, excluziunea sociala si economica a grupurilor dezavantajate, initiate in comun de reprezentanti ai sectorului public, actori ai societatii civile si ai sectorului privat 10 181
Nr. de reprezentanti ai autoritatilor locale, judetene, regionale sau nationale si ai sectorului privat si actori ai societatii civile care dobandesc cunostinte noi, specifice privind egalitatea de gen, de sanse, discriminarea, interculturalismul, respectul pentru diversitate, etc. 450 6.050
           – din care, reprezentanti ai autoritatilor locale sau judetene din zone/localitati cu procent ridicat de romi 100 1.831
Numar de metodologii, instrumente, proceduri, proiecte, planuri de actiune, planuri de dezvoltare locala, etc. care au inclus masuri anti-discriminatorii, de interculturalitate, promovarea egalitatii de sanse pentru grupurile dezavantajate 18 303

 

Evaluarea externă a rezultatelor Programului

Studiul de evaluarea a rezultatelor Programului, realizat în anul 2017 de Institutul Roman de Evaluare şi Strategie (IRES), a concluzionat faptul că Programul RO10-CORAI şi-a atins obiectivele, atât în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea iniţiativelor menite să reducă inegalităţile şi să combată discriminarea grupurilor vulnerabile. Concluziile studiului indică faptul că, în urma implementării proiectelor, a existat o creştere a interesului copiilor şi tinerilor în ceea ce priveşte activităţile şcolare, precum şi o îmbunătăţire a prezenţei şi performanţei şcolare a acestora. Mai mult, programul a avut ca rezultat crearea de metode şi instrumente adresate specialiştilor din domeniu, necesare pentru acţiuni de promovare a incluziunii sociale, precum şi pentru implementarea măsurilor anti-discriminare la nivelul instituţiilor publice, dar şi iniţierea unor parteneriate locale sau reţele de transfer de bune practici, care au reuşit să facă mai accesibile anumite servicii adresate persoanelor vulnerabile.

Evaluarea externă realizată de IRES a arătat că, în urma participării la activităţile proiectelor:

• 8 din 10 beneficiari ai Programului sunt convinşi că proiectele au avut o contribuţie mare sau foarte mare la creşterea participării şcolare a copiilor şi tinerilor, precum şi la promovarea incluziunii sociale;
• 85% din respondenţi cred că în urma activităţilor din proiecte s-a îmbunătăţit în mare şi foarte mare măsură interesul pentru şcoală al copiilor şi tinerilor, iar 9 din 10 considera că s-a îmbogăţit pregătirea pentru viaţă a acestora;
• 2 din 3 părinţi considera că activităţile din Program au contribuit mult sau foarte mult la decizia copiilor şi tinerilor de a continua studiile;
• ca urmare a Programului, 8 din 10 copii îşi propun să continue studiile la nivel liceal, iar 2 din 3 să ajungă la facultate;
• 86% dintre elevii beneficiari considera că, în urma participării la proiecte, se simt atraşi de şcoală mai mult decât înainte, iar 82% evaluează că au rezultate mai bune la învăţătură decât anterior.

Intervenţiile susţinute prin Program au produs schimbări importante în viaţa membrilor comunităţilor, fie că ne referim la copii, tineri, părinţi, educatori sau specialişti. Un exemplu în acest sens îl oferă unul dintre proiectele realizate în judeţul Iaşi:

Una din reuşitele proiectului „Împreună  pentru copii„, derulat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, care a vizat reducerea absenteismului şcolar în judeţul Iaşi, a fost să apropie părinţii de copiii lor, prin intermediul sesiunilor de educaţie parentală.

Părinţii copiilor şi tinerilor beneficiari ai proiectului au recunoscut  că au reuşit să înţeleagă mai bine importanţa participării şcolare a copiilor.

„Proiectul ăsta ne-a ajutat foarte mult! Ne-a ajutat foarte mult, ca să împingem copiii la şcoală. Proiectul ăsta e ca o obligaţie pentru noi. Am înţeles mai mult faptul că ei, copiii, trebuie să meargă neapărat la şcoală, să continue şcoală. Am pus suflet, am venit la şedinţe, am venit spre binele meu şi spre binele copilului, să meargă el mai departe” (părintele unui beneficiar al proiectului).

 

„Începem să ascultăm şi copiii, ni s-a explicat că trebuie să fim mai calmi, să-i ascultăm atunci când au nevoie, să-l ascultăm atunci când vrea copilul, că după copilul îşi pierde interesul…nu trebuie să-l neglijăm sau să-i vorbim urât. Ne-a ajutat foarte mult [cursul n.n.], ne-am schimbat, am fost şi noi [copii n.n.] dar trataţi foarte diferit, că la ţară este multă treabă, e mult de muncă şi nu-ţi mai rămâne timp pentru copii” (părintele unui beneficiar al proiectului).

 

Efectele benefice ale activităţilor în care au fost implicaţi părinţii au fost resimţite şi de copii:

„Părinţii mei sunt mai înţelegători. De obicei nu prea ne ascultă ce spunem noi că…nu au timp. Dar acum mama s-a schimbat enorm. De fiecare dată când venea de la cursuri venea cu ceva nou. S-a schimbat, vorbea mai frumos. Adică nu vorbea urât nici înainte, dar altfel…” (beneficiar al proiectului).

„Când făceam pozne tata mă certa, dar acum nu mă mai ceartă, dar nici eu nu mai fac pozne”. (beneficiar al proiectului).