Prima luare de contact cu FRDS a avut loc în condiţiile în care, pentru a aplica în cadrul Programului PHARE 2001 era necesară încheierea unui parteneriat între autoritatea publică locală şi un grup de iniţiativă constituit în plan local. Atunci am luat la cunoştinţă despre  despre Legea 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socială. Ulterior, în cadrul procesului de selecţie derulat de FRDS în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare (PIP), comunitatea romă situată pe strada Primăverii din municipiul Buzău a fost inclusă într-un  proces de facilitare comunitară în vederea depunerii unei cereri de finanţare în cadrul PIP. Cu această ocazie am beneficiat de sprijinul d-lui Manuel Andrei, unul dintre cei mai vechi facilitatori ai FRDS,  pentru a înfiinţa grupul de iniţiativa ” Primăverii ” şi pentru a dezvolta cererea de finanţare a proiectului depus de Municipiul Buzău intitulat „O viaţă mai bună pentru romii din strada Primăverii”. De un mare sprijin am beneficiat, din partea doamnei Paula Constantin, cu care am purtat o intensă corespondenţa pe e-mail şi care ne-a ajutat să îmbunătăţim cererea de finanţare (activităţi, buget etc.) în scopul atingerii obiectivelor propuse. De asemenea, pe perioada de perfectare a documentaţiei pentru încheierea contractului de finanţare, am beneficiat de experienţă doamnei Camelia Tancau, evaluator cu care am efectuat vizite atât în comunitatea din strada Primăverii cât şi la sediul Grupului Şcolar Căi Ferate Buzău unde se va înfiinţa centrul multifuncţional în beneficiul comunităţii rome. Apreciez că noi, cei de la Primăria Municipiului Buzău, datorăm o parte din succesul reuşitei noastre celor de la FRDS, care ne-au sprijinit cu profesionalism, prin intermediul persoanelor din cadrul acestei instituţii care au fost  implicate în Programul de Intervenţii Prioritare.”

Iosif Calin, Consilier Cabinet Primar, municipiul Buzău

Că mama şi coordonator de proiect, dac-ar fi să încep din nou această activitate n-aş refuza, ci acum, după ce am acumulat o oarecare experienţă, aş şti că lucrurile au o rezolvare întotdeauna, oricâte greutăţi aş întâmpina pentru a ajuta copii aflaţi în nevoi. Ajutorul FRDS este binevenit şi ne dorim şi alte colaborări.

Gudana Mihaela- coordonator proiect „O şansă tuturor” – Centru socio-educativ, proiect integrat, comunitatea de romi Tălpigi, jud. Galaţi

Ca să faci turism trebuie să oferi omului condiţii de cazare, utilităţi, drum, apă potabilă, canalizare. Altfel vine o dată şi zice: Frumos la voi dar dacă stric maşina şi dau 1000 de euro sau 2000 nu mai vin.” (viceprimar)

La primele proiecte lumea era un pic reţinută că nu ştia cu ce se ocupă FRDS-ul şi-om face şi rămânem cu ele în dulap. Dar n-a fost aşa. Noi suntem mulţumiţi. (membru grup)

Trebuie să ai răbdare, să înţelegi mecanismul şi funcţionează. (membru grup)

Mii de oameni au, datorită acestor proiecte, apă curentă. (membru grup)

Oamenii au prins curaj şi încredere. Au văzut că se poate. (coordonator proiect)

Reabilitare drum Valea Arşiţei, Borşa, Maramureş

Fiecare s-a gândit la ceva.Nu a fost o singură propunere. A mai fost vorba de realizarea unor tronsoane de trotuare în localitate, mai era vorba de amenajări în zona lacului mic un proiect şi încă un proiect era cu lucrări de consolidare la o şcoală.” (coordonatorul proiectului)

Am făcut prima şedinţă la Cămin. Să nu avem probleme, să alegem şi să vie toată lumea. Şi de comun acord am hotărât să rămână proiectul cu podul.” (primarul localităţii)

Reabilitare acces în cartierul Izvor, Dognecea, Caraş-Severin

Acoperişul am zis că ne afectează pe toţi. Anul ăsta ajunge la 3, anul viitor la 2 şi după aia la 1, apă. Şi ce facem? Se strică faţadă, se strică tot.” (trezorier al grupului de iniţiativă)

Ne-am adunat toţi şi am zis despre asta e vorba şi haide. Fiecare a contribuit cu ceva, într-o măsură mai mare sau mai mică. Avem un secretar al grupului de iniţiativă şi efectiv el a fost cel care a scris proiectul cu mânuţa lui. […]La noi a mers bine. Am nimerit un grup în care fiecare a ştiut ce are de făcut. Preşedintele a scris hârtiile. Avem pe secretaru’ care are un serviciu mai permisiv şi mai pleacă pe teren şi atunci am zis…mai duci din invitaţii la cei care să vină să facă proiectul. Eu ţin registrele de evidentă, cu ce trebuie:  înregistrarea contractelor, a actelor.” (trezorier al grupului de iniţiativă)

Pentru localitate va însemna foarte mult. Chiar discutăm cu unul din gardienii noştrii şi spunea că acum are curaj să-şi invite prietenii sau cunoştinţe în Motru că e altfel oraşul. S-au făcut acoperişurile şi arata altfel…” (coordonatorul actual al proiectului)

Este bine să se continue cu astfel de iniţiative pentru că oamenii sunt dornici şi au văzut că se poate că n-a fost minciună…pentru că la început au fost reticenţi şi au zis: Atâta timp n-a făcut nimeni nimic şi acum dintr-o dată acoperă blocurile. În momentul în care au văzut că s-a acoperit unul, două, oamenii au zis: Da, uite că se poate!”(trezorier al grupului). 

Modificare acoperiş la BL. N3 şi N4, Motru, Gorj

Am pornit de la necesităţi. Am văzut ce este eligibil la AGV şi m-am gândit ce m-ar prinde. Eu lucram ca inginer minier iar când porţile s-au anunţat a se închide şi că rămân fără loc de muncă…m-am apucat cu 3 ani în urma să fac o a doua facultate…de cadastru. M-am gândit să fac ceva ce nu s-a mai făcut, ca să aibă succes. Am zis…eu merg pe prestări servicii.

Coordonator proiect

E greu totuşi că nu ai curaj. Sunt bani publici totuşi…la toată lumea îi este frică. Eu am spus, iar cei de la FRDS ne-au ajutat mult…Le-am zis să ne spună să facem în aşa fel să nu avem probleme. Tot timpul…când facem cea mai mică greşeală să ne spuneţi…Uite aici trebuie să corectaţi…să nu avem probleme cu transele următoare şi…Colaborarea a fost bună cu supervizorii şi conducerea FRDS.

Membru grup, inginer topograf

Am făcut proiectul ăsta să-mi întregesc veniturile. În primul rând asta am gândit…să ne asigurăm existenţa şi veniturile zilei de mâine. Şi am căpătat încredere…Chiar am discutat cu Nicu să mai facem şi altele pe SAPARD…ca pe FRDS acum s-a terminat.

Membru grup, inginer topograf

Este un serviciu nou, modern. O să aibă impact şi asupra altor grupuri.

Consilier superior urbanism / programe – Primăria Abrud

Toţi se întreabă: Cum aţi făcut? Să facem şi noi… Aşa prind curaj mulţi. Au fost vreo 4 proiecte pe FRDS care au mers foarte bine şi s-au implementat deja. Sunt două proiecte în Abrud şi încă unu pe lângă Baia de Arieş pentru că au văzut că merge treaba. (membru grup, inginer topograf)

Văzând că noi am reuşit ceva şi alţii vor vrea să facă. Şi acum, sesiunea aceasta s-au depus proiecte. Lumea o să înţeleagă că trebuie să mergem pe iniţiative private şi că nu poţi să mai stai şi să aştepţi ajutorul nu ştiu cui…cum era înainte cu firme de stat şi aveai locul de muncă asigurat.

Coordonator proiect

Eram pădurar înainte, am pornit în afacerea asta [n.n. prelucrare a laptelui] fără să ştiu prea multe, am stat pădurar încă trei ani după ce am deschis, nu aveam muncitori, a fost exagerat de greu. Am învăţat cum se conduce o afacere încet, încet, ce înseamnă să vinzi ceva…

Pentru sat oferta a fost binevenită. Uleiul de la magazine este scump şi aici se cultivă floarea soarelui. Presa de ulei oferă un ulei de calitate, mai erau vreo două prese aici în sat, dar nu erau bune, ieşea un ulei negru….Sunt proiecte în lucru, tinerii au idei diferite, unii în legumicultura, în mecanizare, creşterea animalelor, atât pentru lapte cât şi pentru carne

La nivelul oraşului nu avem un centru de colectare de hârtie…îmi era milă să amestec revistele pe care le am cu resturi menajere şi le am în saci pe balcon în speranţa că se va face. Cred că cel mai important lucru va fi dacă vom reuşi să educăm oamenii. Mai este şi faptul că se vor face locuri de muncă, profitul care se obţine.

Beneficiari proiecte SDF

FRDS-ul a fost ceva, noi eram în întuneric şi ei ne-au deschis. Am avut întâlniri cu reprezentanţii FRDS, întâlniri foarte educative. Ne-au demonstrat că poţi să faci ceva şi ne-au arătat calea.

Lider proiect, Pripoare, Vâlcea

Vă mulţumim pentru că aţi dat o şansă grupului nostru productiv să ducă la bun sfârşit proiectul unei activităţi generatoare de venituri pentru comunitatea noastră. Din activităţile întreprinse în cadrul proiectului <> am avut de învăţat o mulţime de lucruri noi, care ne vor fi de folos în viitor şi aceasta cu atât mai mult cu cât nu eram familiarizaţi cu afacerile.

Petru Budeanu, Hermeziu-Trifesti, jud. Iaşi

Ne-aţi ajutat să construim cum nici nu am visat şi nici nu mai există altul în localităţile din jur. După mai bine de cinci ani, timp în care tinerii satului străbăteau mulţi kilometri pe jos până în satele vecine pentru a participa la tradiţionalele hore populare organizate de sărbători, în această iarnă am avut prilejul să sărbătorim din nou la noi în sat. Dacă la început doar câteva personae aveau încredere în acest proiect, pe parcursul desfăşurării etapelor de lucru, întreaga suflare a satului a fost cuprinsă de entuziasm şi, pe măsură ce centrul se înaltă, fiecare om din sat încerca să fie de folos.

Comunitatea rurală Buşeşti, jud. Mehedinţi

Localitatea Fagetu, comună Plopiş, din judeţul Sălaj, nu a fost pusă pe harta până în 1990, chiar dacă se întinde pe o suprafaţă de 40 km², din cauza faptului că aici au trăit oameni fără curent electric, fără drum accesibil, fără telefon, fără dispensar. (…) Acum accesul către comună Plopiş, către spital (şi Salvare) este bun datorită drumului reabilitat prin FRDS şi a contribuţiei oamenilor de aici şi a autorităţilor locale. Transportul bolnavilor, care în trecut se făcea cu căruţă, din Fagetu în Plopiş şi dură aproape două ore, azi se poate face cu maşina. Prin finanţarea reabilitării acestui drum, le-aţi dat acestor oameni şansa unei vieţi mai umane. Vă mulţumim din inima atât dumneavoastră, cât şi celor care au dat bani din străinătate.”

Preot Rolnyk Martin, preşedinte CCP

Un anunţ în presă centrală spunea că FRDS acorda finanţări comunităţilor sărace. Eram student, eram născut într-o comunitate care întrunea condiţiile de eligibilite solicitate. Am privit anunţul cu suspiciune, mesajul era încurajator, dar cine să creadă în bani „gratis”. Dorinţa de a face ceva pentru satul în care m-am născut m-a determinat să merg la adresa din anunţ.  O domnişoară amabilă mi-a oferit informaţiile necesare pentru a completa Cererea de finanţare. Am mers acasă, m-am deplasat din casă în casă, am explicat care sunt cerinţele, şi am descoperit că există oameni care cred în „vise”, ca şi mine dealtel, oameni care doresc  să schimbe lumea. Împreună cu ei am purces la realizarea primului proiect cu finanţare obţinută prin forţe proprii, un proiect care reflectă cea mai importantă nevoie a comunităţii.  Un alt anunţ în presă centrală  semnala că FRDS cauta colaboratori – facilitatori comunitari. M-am prezentat la interviu şi am fost selecţionat. Nu am realizat atunci că dorinţa mea de a schimba în bine viaţa comunităţilor sărace poate deveni profesie. Au trecut aproape 10 ani de la prima mea întâlnire cu FRDS, pe atunci nu era moda „brandurilor „, dar am descoperit pe parcurs că în foarte multe sate din România „brandul FRDS” era mult mai cunoscut şi mai apreciat decât mărcile comerciale sau partidele politice. Pentru mine, ca şi pentru alţi colegi, colaborarea cu FRDS ne-a creionat o traiectorie profesională pe care o percepusem în urmă cu mulţi ani ca pe un deziderat.

Manuel Andrei, facilitator 

FRDS mi-a oferit oportunitatea să cunosc oameni şi locuri neumblate. Îmi amintesc cu nostalgie prima evaluare de teren, undeva, într-o zonă arhaică din Apuseni, acum câţiva ani, într-una din zilele friguroase ale lunii ianuarie… Ningea foarte tare, iar peisajul era idilic; îngrijorarea mea că nu cumva să rămân înzăpezit „departe de lume” mi-a fost spulberată de localnici care m-au asigurat că pot porni la drum călare pe cal dacă uliţele ar deveni impracticabile … În toţi aceşti ani frumoşi, am fost binecuvântat să am aproape echipa Fondului, oameni pe care i-am îndrăgit repede, prin felul lor de a fi şi de a ajuta dezinteresat. La Mulţi Ani FRDS, cu ocazia aniversării celor 10 ani de activitate!

Ioan Andronache evaluator-supervizor

FRDS este una din cele mai bune şi experimentate organizaţii româneşti – poate chiar cea mai bună – în derularea de proiecte mici, în zone izolate şi comunităţi dificile, având o structură de decizie suplă şi o reţea de facilitatori în teren care pot împinge lucrurile înainte la firul ierbii. Apărut acum peste zece ani, reproducând un model internaţional cunoscut, Fondul este unul din exemplele de preluare cu succes de bune practici. Marele blocaj la nivelul comunităţilor sărace şi cu probleme vine din aceea ca asistentă, atunci când există, se bazează pe o administraţie situată într-un birou, care în esenţă aşteaptă ca de la nivel local să apară proiecte viabile propuse spre finanţare. Evident, aşa ceva se întâmplă rar şi nesistematic – dacă ar fi fost în stare de asemenea performanţă, comunităţile n-ar fi avut probabil nevoie de ajutor. FRDS este aşadar o raritate în peisaj, pentru că nu oferă doar posibilitatea de a obţine fonduri, ci deplasează în teren capacitate tehnică şi asistă direct beneficiarii în generarea şi derularea proiectelor. Ca atare, chiar şi după intrarea României în UE şi debutul Programelor Operaţionale, FRDS umple o nişă socială neacoperită (proiecte mici şi facilitate în ruralul sărac, zone monoindustriale sau în comunităţi Roma) rămânând, ca şi înainte de aderare, soldatul tăcut din tranşeele avansate ale bătăliei pentru dezvoltare în România.

Sorin Ioniţă, Membru în Consiliul Director al FRDS, Director Cercetare la Societatea Academică din România

 

De ce este  Fondul Român de Dezvoltare Socială o instituţie „de la care poţi învăţa”,  ca să evit laudativul „de succes”? Formulez întrebarea neretoric,  făcând abstracţie de momentul aniversar. Răspunsul, pe scurt, trimite la trei caracteristici fundamentale: a) adaptare continuă, b) focalizare pe sărăcie comunitară versus sărăcie individuală şi c) accesibilitate la granturi , condiţionată prin capital social comunitar şi competitivitate în elaborarea aplicaţiilor de grant. Prin designul iniţial dar şi prin modificări autoinduse a ştiut să treacă de un model „Banca Mondială” la unul contextual. Evaluările continue prin cercetarea sociologică externă şi internă sau prin misiunile Băncii dar şi prin auto-codificarea propriei experienţe de „practică a dezvoltării comunitare” (reflectată şi în volumul pe care Fondul la publicat în 2007 la Polirom) au oferit temeiuri de autocorecţie. Toate acestea au fost posibile şi pentru că echipa Fondului s-a bazat pe selecţie de valoare şi a ştiut – în pofida ciclurilor electorale cu ecou ideologic şi la nivel de Consiliu Director – să gestioneze instituţia pe logică de dezvoltare comunitară şi nu conjunctural-politic.

Dumitru Sandu, profesor la  Facultatea de Sociologie şi Asistenta Socială, Universitatea Bucureşti,  fost membru în Consiliul Director al Fondului, 1998- 2002

Înfiinţarea FRDS a însemnat o abordare novatoare a României în ceea ce priveşte conceputul de atenuare a sărăciei, pornind de la modele internaţionale, adaptate la specificul naţional. În cei 10 ani de la funcţionare, FRDS şi-a dovedit cu prisosinţă capabilităţile manageriale (privite din punct de vedere a  celor 4 componente ale sistemului de management : organizitional, informaţional, procesual şi decizional), selectând subproiecte exclusiv pe criterii obiective, prestabilite în manualele operaţionale, urmărindu-le permanent şi încercând să asigure ritmic  finanţarea acestor subproiecte, în ciuda personalului redus de care dispune şi a obstacolelor financiare întâmpinate de-a lungul timpului. FRDS a reuşit să propună şi să implementeze proiecte sociale finanţate din resurse financiare internaţionale, contribuind evident la atenuarea sărăciei în comunităţile în care a acţionat, bucurându-se de aprecierea comunităţilor, a finanţatorilor, a Ministerului Finanţelor Publice şi a altor instituţii romane implicate în protecţie socială. Doresc mult succes în continuare FRDS şi sper ca instituţiile romane să folosească această entitate şi în absorbţia fondurilor structurale , rezultatele obţinute de FRDS de la înfiinţare şi până în prezent proband capabilitatea acestuia, pusă în slujba intereselor statului român în atingerea unuia dintre obiectivele majore ale mileniumului : atenuarea sărăciei.

Carmen Ghiţă, Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică

Fondul Roman de Dezvoltare Socială şi-a găsit locul în rândul actorilor instituţionali care au un cuvânt de spus în dezvoltarea locală şi pentru susţinerea incluziunii sociale, arătând că seriozitatea şi implicarea nu sunt doar atribute pe care le cere beneficiarilor şi colaboratorilor, ci sunt reguli de conduită pe care le practică zi de zi.Este impresionant cum o echipă mică, dar cu o inimă mare, poate împinge spre acţiune socială atâtea comunităţi „amorţite” până mai de curând. Programul de Intervenţii Prioritare destinat comunităţilor de romi, pe care FRDS îl gestionează, este cea mai bună dovadă că, munca pe care o desfăşurăm sprijinind dezvoltarea în România are rezultate concrete. Mă aştept ca organizaţiei să-i fie recunoscute şi răsplătite eforturile, prin implicarea în gestionarea unor noi fonduri din împrumuturi sau de la Uniunea Europeană, într-o perioadă în care întreaga dezvoltare se bazează pe programe şi proiecte şi în care lipsa de capacitate de implementare a instituţiilor româneşti este frecvent evocata. Felicitări echipei şi managementului ei!

Richard Florescu director de programe sociale, Banca Mondială

La Valea Hotarului am cunoscut romi care pot şi doresc să contribuie la dezvoltarea socială a comunităţii lor. Realizarea sistemului de alimentare cu apă le-a îmbunătăţit starea de sănătate, condiţiile de igienă, relaţiile cu vecinii, le-a uşurat viaţa, şi i-a făcut să fie mândri de ceea ce au realizat. Cum spunea un lider rom, acuma ies cu capul sus din comunitate.

Johannes Lynn, vicepreşedinte al Băncii Mondiale

 

Este minunat să vezi cum din bani puţini, dar cu efort din partea comunităţii, ies lucururi atât de bune. Ce am văzut (la Homorod) nu este doar un exemplu de dezvoltare economică, ci şi unul de dezvoltare socială, având în vedere că oamenii de aici, indiferent de nationalitata pe care o au, romana, maghiara sau germana, lucrează împreună pentru binele comunităţii. Nu este doar o colaborare unică între biserică şi comunitate, ci o colaborare între două biserici, două sate şi trei comunităţi etnice. Să nu uităm că ne aflăm în Europa de Sud-Est, o regiune cu o lungă istorie în privinţa conflictelor între religii şi comunităţi diferite. Astăzi am văzut aici o zonă în care nu există nici un fel de conflict la nivelul comunităţii. Ar trebui să punem acest exemplu într-o cutie şi să-l ducem în Macedonia, Kosovo sau chiar Israel sau Palestina.

Andrew Vorking, directorul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi de Sud (vizita în comună Homorod, judeţul Braşov)