„Un viitor mai bun” comunitatea Obor, oraşul Aleşd, judeţul Bihor

Grant: 124. 537 euro

Contribuţie locală şi din alte surse: 18.752 euro

Membri comunităţii de romi Obor din oraşul Aleşd, confruntaţi cu probleme multiple precum sărăcia, condiţiile precare de locuit, nivelul de educaţie scăzut, lipsa locurilor de muncă, accesul redus la servicii medicale, s-au constituit într-un grup de iniţiativă care, sprijint de Primăria Oraşului Aleşd şi Fundaţia Ruhama, au elaborat un proiect integrat menit să îmbunătăţească nivelul de trăi în comunitate.

Proiectul finanţat cu fonduri de la Guvernul României prin FRDS în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare (PIP), derulat în perioada octombrie 2008 – iunie 2010, a avut două componente:

• înfiinţarea unei Băi publice locale

Baia publică locală răspunde necesităţii de asigurare a igienei membrilor familiilor de romi care nu dispun de condiţii în locuinţele proprii. Pentru a răspunde numărului mare de solicitări a serviciilor specifice (dus corporal, spălatul rufelor în maşini automate) sunt întocmite planificări săptămânale.

• înfiinţarea unui Centru de zi pentru copii

Centrul de Zi pentru copii are o capacitate de 25 de locuri şi se adresează copiilor care au abandonat şcoală şi nu au depăşit cu 2 ani vârsta de şcolarizare, copiilor şcolari în clasele I-IV cu risc de abandon şcolar datorat fracventei şcolare reduse sau performante şcolare scăzute şi copiilor care provin din familii cu probleme sociale grave. În urma analizării performanţelor obţinute cu primele trei grupuri a câte 25 de copii, începând cu luna septembrie 2011, au fost cooptaţi cu prioritate elevi din clasa I. Rezultatele sunt foarte bune, copiii romi ajungând şi depăşind uneori nivelul celorlalţi copii din şcoală. În centru este oferit deasemenea sprijin pentru efectuarea temelor, deprinderea de abilităţi de bază de viaţă şi rezolvarea problemelor personale şi familiale prin acţiuni de mediere asigurată de echipa centrului.

La un an de la închiderea finanţării FRDS, prin efort local pentru atragerea de fonduri, Centrul de zi a fost dublat de un Centru de informare şi consilere care se adresează unui număr de 300 de adulţi din comunitate; ei beneficiază de informare şi consiliere, sprijin pentru accesarea unui loc de muncă, pentru accesarea resurselor instituţionale şi dezvolatrea de noi abilităţi şi roluri.

„Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru comunitatea de romi Colonia Bistritei-Buhusi” -orasul Buhuşi, judeţul Bacău

Grant: 120.600 euro

Contribuţie locală şi din alte surse: 28.076 euro

Proiectul a demarat la sfârşitul anului 2009 şi s-a încheiat în luna mai 2012. Colonia Bistriţei Buhuşi se afla situată la periferia oraşului Buhuşi, la aproximativ 1 Km de drumul naţional Bacau-Piatra Neamţ.

Se spune că întregul oraş a depins de fabrică de postavuri, iar odată cu desfiinţarea acesteia, oraşul a devenit trist, fără viaţă, cu oameni încercând din răsputeri să-şi asigure existenţa zilnică.

Comunitatea din Colonia Bistriţei este formată din 600 de persoane de etnie romacare trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, principala sursă de venit în anul 2009, fiind venitul minim garant. Paradoxal dar, numărul mare al romilor săraci, făcuse ca într-un timp, ei să fie ignoraţi atât de autorităţi cât şi de ceilalţi cetăţeni. Nu există „colonist” de peste 18 ani care să nu fi avut probleme cu poliţia. Cele peste 600 de persoane trăiesc în 20 de gospodarii cu chirie şi în 5 clădiri proprietate personală, gospodăriile fiind insalubre, neracordate la reţeaua de apă şi canal a oraşului, principala sursă de apă potabilă fiind reprezentată de două cişmele. Totuşi, peste 90 % din gospodarii sunt racordate la sistemul naţional de electricitate.În perioada în care a funcţionat fabrica de postavuri, Colonia Bistriţei era un cartier select, locuit de specialişti străini şi romani, angajaţi ai fabricii. Odată cu plecarea acestora şi ocuparea clădirilor de către persoanele de etnie romă, această zonă a devenit „pata” urâtă a oraşului. Multe dintre locuinţe sunt suprapopulate, în două camere putând locui şi câte 18-20 de persoane, iar toaletele lipsesc în numeroase cazuri chiar şi din curte.

Comunitatea de romi şi Primăria Buhuşi caută soluţii

În acest context, a apărut necesitatea atragerii de fonduri în vederea rezolvării problemelor din comunitate. Oportunitatea oferită de către FRDS în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare, a fost fructificata în beneficiul comunităţii, prin elaborarea, aplicarea şi implementarea unui proiect integrat. Pentru aceasta, un grup de iniţiativă format din persoane de etnie romă, sprijinit de expertul-facilitator al FRDS, a convins Primăria Oraşului Buhuşi, să fie aplicantul acestui proiect. Campania de culegere de date şi de consultare a populaţiei de etnie romă, a permis stabilirea obiectivului proiectului, el fiind rezolvare a două dintre problemele care grevau calitatea vieţii membrilor comunităţii şi anume, condiţiile de igienă precară în lipsa băilor din locuinţe şi nivelul de educaţie sanitară scăzut.

Baia publică şi educaţia pentru sănătate – o prioritate

Proiectul integrat „Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru comunitatea de romi Colonia Bistritei-Buhusi” are ca obiectiv general creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a locuitorilor din comunitatea de romi a oraşul Buhuşi, prin facilitarea accesului la informaţii şi prin crearea unor condiţii minime de asigurare a igienei corporale în condiţii decente. Obiectivele specifice ale acestui proiect constau în construcţia unei băi publice şi a unui centru de consiliere medicală în care să fie oferite servicii de informare şi educare sanitară, medicală şi de igienă.

Nouă baie comunală are o arie desfăşurată de 226,29 mp, cu o suprafaţă construită la sol 75,43 mp, cu un număr de 3 nivele (D+P+1E), suprafaţa construită fiind de 750 mp.

Proiectul a fost o alternativă la situaţia actuală care a contribuit la:

· creşterea stimei de sine a membrilor comunităţii Colonia Bistriţei Buhuşi,
· crearea şi păstrarea unor deprinderi igienico-sanitare,
· conturarea identităţii comunităţii de romi,

prin:

• activitati instructiv-educative: supraveghere medicală, îndrumare, orientare, consiliere, cercuri de pregătire;
• servicii sociale: terapie psiho-sociala individuală şi de grup, consiliere, mediere, formarea deprinderilor de igiena şi autogospodărire.

Baia comunală care deserveşte cele peste 100 de familii de romi este foarte apreciată de către beneficiari, la fel şi punctul sanitar precum şi cel de informaţii dotat cu calculatoare.

Pe parcursul proiectului, familiile de romi primesc pachete cu materiale igienice care sunt necesare păstrarea curăţeniei şi a igienei personale, în scopul formării unor deprinderi de igienă personală.

Au pus umărul la acest proiect…

Proiectul reprezintă un real câştig pentru comunitate şi o mândrie pentru cei care au contribuit la realizarea acestuia – reprezentanţii comunităţii rome membri ai Unităţii Locale de Monitorizare şi ai Grupului de Iniţiativă romă: Mihai CHIRIŢĂ, Constantin PURICA, Cornelia GRUIA, Alexandru MÂRZA, Mihaela MASICA şi Gabriela STAN care, împreună cu coordonatorul de proiect Oana TIMOFTE, membrii Grupului de coordonare şi ai celui de Implementare şi nu în ultimul rând cu primarul oraşului Buhuşi domnul Ionel TURCEA, au depus toate eforturile pentru realizarea lucrărilor în timpul planificat.

„Acest proiect nu s-ar fi realizat fără ajutorul permanent a reprezentanţilor FRDS, care împreună cu echipa de implementare, au reuşit să rezolve toate obstacolele întâlnite şi să finalizeze aceste proiect benefic pentru comunitatea romă.”declară doamna Oana TIMOFTE, coordonatorul proiectului.

„Un pas înainte” comună Tudora, judeţul Botoşani

Grant: 94.848 euro

Contribuţie locală şi din alte surse: 34.380 euro

Proiectul a fost demarat în luna noiembrie 2009 şi va fi încheiat în luna mai 2012. Atestarea documentară a localităţii Tudora, datează din 6 ianuarie 1395, ca proprietate a parcălabului Sendrea, sfetnic al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Astăzi, comună Tudora este aşezată în partea de SV a judeţului Botoşani, la 36 de km faţă de municipiul reşedinţa de judeţ.

Comunitatea Turbată din comună Tudora, nu este foarte veche, fiind localizată iniţial pe Valea Şiretului şi formată din maxim 10 familii, care locuiau în bordeie de pământ (familiile Bradu şi Bădărău). Inundaţiile din 1972 au afectat mică comunitate care a fost salvată prin transbordarea locuitorilor cu bărcile. Ulterior comunitatea a fost mutată în locaţia în care se găseşte şi în prezent.

Majoritatea membrilor comunităţii beneficiază de ajutor social. Comunitatea Turbată este tânără, formată din 102 persoane de etnie romă, cei peste 60 de ani fiind puţini la număr, majoritatea fiind reprezentată de familii tinere (până în 40 de ani), cu numeroşi copii. Cele 27 de familii, locuiesc şi câte 2 sau chiar 3 în aceeaşi locuinţă.

Hotărârea membrilor comunităţii de a găsi rezolvări pentru problemele cu care se confruntă, a determinat o prezenţă numeroasă la întâlnirile de lucru în care au fost identificate, prioritizate problemele şi propuse soluţii de rezolvare. Dintre principalele probleme amintim: lipsa apei potabile, lipsa unor grupuri sanitare amenajate corespunzător, lipsa unor locuri noi de casă pentru familiile tinere (aglomerarea fiind mare în casele existente), lipsa veniturilor pentru familiile rome care să asigure un trai decent, case aflate în stare de degradare.

Includerea comunei Tudora în grupul localităţilor în care a fost derulată etapa pilot a Programului de Intervenţii Prioritare (PIP) de către FRDS, a reprezentat şansa comunităţii de romi, de a începe Cursa pentru schimbare, prin rezolvarea unor importante probleme care grevau calitatea vieţii locuitorilor din cătunul Turbată.

Iniţiativa le aparţine

Un grup de iniţiativă alcătuit din 32 de persoane, şi-a ales reprezentanţii: Dumitru BĂDĂRĂU – preşedinte, Maria BADARAU- vicepreşedinte, Cristina BĂDĂRĂU – secretar. Ajutaţi de experţii FRDS şi susţinuţi de către reprezentanţii autorităţilor locale respectiv Aurel LESUC -Primarul comunei Tudora, Constantin COCOREANU – referent specialitate Primăria Tudora – coordonator proiect, Elena DASCĂLU – contabilă Primăria Tudora şi contabil proiect, s-a reuşit elaborarea, aplicarea şi implementarea cu succes, a unui proiect integrat ale cărui componente de mică infrastructura şi de servicii sociale comunitare, au determinat îmbunătăţiri în viaţa cetăţenilor romi.

Obiectivele propuse de proiect au fost:

• Aducerea apei potabile în comunitate
• Realizarea unui grup sanitar public
• Campanie de conştientizare şi sănătate

Pe parcursul implemenarii proiectului, a fost extinsă reţeaua de distribuţie a apei potabile (în lungime de 1380 m) prin branşare la sistemul de alimentare cu apă a localităţii Tudora, a fost construit un grup sanitar public având în componenţa WC-uri, lavoare şi duşuri încălzite prin centrală termică proprie, grupul sanitar public fiind racordat la energie electrică 220V. De asemenea a fost realizată canalizarea menajeră în lungime totală de 20 m şi staţia de epurare compactă pentu un debit Q = 20 mc/zi cu gura de vărsare pentru evacuarea în emisar (răul Turbată ).

Complementaritatea celor două tipuri de activităţi (mică infrastructura şi social) asigură prezenta în comunitate a elementului esenţial al vieţii – APA – în parametri şi condiţii care să conducă pe termen lung la îmbunătăţirea semnificativă a stării de sănătate a populaţiei care beneficiază şi de servicii permanente de îngrijire a sănătăţii. Se urmăreşte astfel, reducerea cu 40% incidenta afecţiunilor generate în principal de condiţiile insalubre de locuit şi igiena deficitară.

Împreună au stabilit regulile

„Pentru bună desfăşurare şi atingerea obiectivelor propuse în cadrul acestui proiect a fost elaborat Programul de funcţionare a grupului sanitar public imediat după finalizarea construcţiilor obiectivului de infrastructură şi achiziţia de bunuri. Serviciile sunt disponibile permanent pentru toţi beneficiarii din comunitatea romă, doar unele componente având un program care implică utilizarea lor câteva zile pe săptămână (igiena corporală – utilizare duşuri, maşina de spălat). Acest program este stabilit de către membrii comunităţii, în funcţie de nevoile reale de utilizare, având în vedere şi eficientă utilizării resurselor (apă, energie electrică).

Întâlnirile periodice, au avut în vedere informarea membrilor comunităţii referitor la regulile de igienă individuală şi a familiei, cu scopul prevenirii unor viitoare afecţiuni cu incidenta ridicată în prezent, datorate în principal condiţiilor insalubre de locuit şi igienei defectuoase. Medicul de familie CMI Dr. Luca Gheorghe din comună împreună cu asistentele comunitare, au coordonat aceste activităţi, rezultatul dorit fiind conştientizarea importanţei igienei, însuşirea regulilor de bază în privinţa igienei familiei şi conduitei preventive, precum şi respectarea şi întreţinerea spaţiilor băii publice.” … extras din pliantul oficial al proiectului.

Toate aceste elemente, împreună cu alte activităţi derulate în cadrul proiectului, conduc pe termen scurt şi mediu, la întărirea coeziunii comunitare în cătunul Turbată din comună Tudora a judeţului Botoşani.

„Centrul Social Multifuncţional pentru populaţie de etnie romă Chiojdeni”

Grant : 123. 090 euro

Contribuţie : 12.717 euro

Comună Chiojdeni, situată în partea de sud a judeţului Vrancea, pe valea râului Ramnicu-Sarat, în zona de deal spre munte, are în componenţa 8 sate: Chiojdeni (reşedinţa), Catauti, Lojniţa, Luncile, Mărăcini, Podurile, Seciu, Tulburea.

Folosind oportunitatea oferită de către Fondul Roman de Dezvoltare Socială în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare, un grup de iniţiativă format din persoane de etnie romă din satul Luncile, a reuşit mobilizarea comunităţii în vederea elaborării şi aplicării unui proiect integrat în cadrul căruia a fost înfiinţat un Centru Social Multifuncţional.

Iniţiativa a fost susţinută de către Primăria comunei Chiojdeni care a acceptat să fie aplicantul proiectului şi care, împreună cu facilitatorul FRDS, a susţinut activităţile de culegere a datelor, de consultare a populaţiei de etnie romă şi de scriere a aplicaţiei.

Pe parcursul implementării proiectului, a fost construită clădirea Centrului Social Multifuncţional şi, începând cu luna mai 2011, au fost deschise serviciile adresate cetăţenilor romi prin intermediul cărora se doreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii celor 700 de cetăţeni de etnie romă din comunitate. Aceste servicii sunt de tip centru de zi (activităţi after school, activităţi recreative, culturale, sportive) pentru copii şi adolescenţi, prin care se urmăreşte prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare. De asemenea sunt făcute informări şi acordată consiliere pe teme medicale şi sociale pentru persoanele adulte.

Deschiderea oficială a Centrului Social Multifuncţional Chiojdeni, a avut loc cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului (1 iunie 2011) prin organizarea unei ceremonii care a cuprins şi un program cultural dedicat copiilor şi adolescenţilor.

La aproape un an de funcţionare, activităţile Centrului sunt derulate cu regularitate, satisfacţia persoanelor de etnie romă măsurându-se prin numărul mare de beneficiari ai serviciilor oferite în cadrul acestei instituţii.

Şi acum, să ne amintim despre reticenta aceloraşi romi, astăzi beneficiari ai încrederii proprii şi lucrului în echipa care, iniţial declarau: „Noi nu am fost ajutaţi vreodată să construim ceva în comunitate şi nu dorim să ni se facă promisiuni ce nu vor fi onorate, noi nu dorim să fim folosiţi ca masă de votare”. Încrederea s-a instalat pe baza discuţiilor, informaţiilor, explicaţiilor oferite romilor din comunitate, de către facilitatorii, evaluatorii, supervizorii FRDS, cetăţenii romi din grupul de iniţiativă şi reprezentanţii Primăriei. Astfel a fost percepută importantă pentru comunitate a realizării proiectului, profilul activităţilor sociale ce vor fi derulate în folosul etnicilor romi, impactul pozitiv al acestor activităţi asupra întregii comunităţi cu precădere asupra copiilor şi a tinerilor romi, determinând obţinerea acordului comunităţii în vederea realizării proiectului integrat.

Iată istoria naşterii unui parteneriat extins care a cuprins întreaga comunitate romă, reprezentanţii acesteia (Grupul de Iniţiativă, Unitatea Locală de Monitorizare), Autoritatea Publică Locală, Grupul de Implementare al Proiectului, Coordonatorul de proiect, fiecare dintre cei implicaţi dând dovadă de profesionalism în implementare şi dorinţa de realizare a obiectivelor propuse. Să menţionăm şi numele acelor persoane de etnie romă care, au crezut că se poate şi au reuşit să coaguleze întreaga comunitate: Ionel STAN – preşedinte, Marcel IOSIF – vicepreşedinte, Mugurel MÂNCA – secretar (Grup de Iniţiativă), Gheorghiţă STAN – preşedinte, Gabriel IOSIF – membru, Mirela STAN – membru, Georgian DOBRA – agent MEP (Unitatea Locală de Monitorizare). Coordonatorul proiectului a fost expertul pentru problemele romilor din Primăria comunei Chiojdeni – Danut TĂNASE, ajutat în procesul de implementare de către persoane din localitate, reprezentante ale populaţiei majoritare şi anume, Mia SECARĂ – contabilitate, Mariana SOARE – învăţător, Liviu BOBOC – profesor supraveghetor.

Implicarea comunităţii rome în realizarea proiectului, a deplasat responsabilitatea şi pe ”umerii” acestei etnii, demonstrând populaţiei rome că situaţia întregii comunităţi poate fi îmbunătăţită prin implicarea ei în elaborarea şi implementarea unor proiecte finanţate din fonduri europene. În interiorul comunităţii rome, simţul responsabilităţii, a binelui comunităţii şi a participării colective la viaţa socială a întregii comunităţi, a cunoscut o vizibilă ascensiune.

În acelaşi timp, cooperarea exemplară dintre comunitate şi Primăria comunei Chiojdeni, a demonstrat autorităţilor publice locale ca romii sunt persoane de încredere, eficiente în asumarea responsabilităţilor, aspect care vorbeşte despre necesitatea cooptării lor în toate activităţile comunei, ca participanţi activi la viaţa socială a comunei, ca cetăţeni care îşi pot aduce contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale societăţii în care trăiesc.